Pe 19 decembrie 2024, Curtea de Apel București a decis definitiv și irevocabil să retrimită procurorilor DIICOT dosarul penal în care frații Andrew și Tristan Tate sunt acuzați de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi viol.

În baza Legii 544/2001, „Adevărul” a întrebat DIICOT ce decizie a luat privind hotărârea definitivă a Curții de Apel București din 19 decembrie 2024, dacă va fi refăcut rechizitoriul și se va relua cercetarea penală.

DIICOT nu a dorit însă să furnizeze informațiile publice solicitate, precizând că „informația excede Legii 544/2001. Pentru a putea fi pusă la dispoziția publicului, informația ce face obiectul cererii trebuie să existe deja în evidențele autorității publice, să nu facă parte din categoria informațiilor exceptate de la accesul cetățenilor și să aibă caracter determinat, adică să fie identificabilă în concret. Demersurile avute în vedere de o autoritate publică, luarea de măsuri sau justificarea unor decizii nu constituie informații de interes public”. Practic, procurorii nu au comunicat dacǎ vor reface rechizitoriul.

Judecătorii precizează, în motivarea deciziei definitive, foarte clar problemele și neregulile constatate, pentru care dosarul fraților Tate a fost retrimis la DIICOT.

Andrew şi Tristan Tate, cu dublă cetăţenie, britanică şi americană, şi cele două tinere acuzate cǎ le-ar fi fost complicei (Alexandra-Luana Radu şi Georgiana Manuela Naghel) au fost trimişi în judecată de DIICOT în 20 iunie 2023, fiind acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat, în scopul racolării, cazării şi exploatării, prin obligarea unor femei la crearea unor materiale cu conţinut pornografic, destinate difuzării contra cost pe site-uri de profil.

Din aceste activităţi, inculpaţii ar fi obţinut importante sume de bani. Conform procurorilor DIICOT, infracţiunea de trafic de persoane ar fi fost comisă atât pe teritoriul României, dar şi în Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie.

Judecători: Procurorul, dezinteresat în a aduce clarificări legate de bani

Prima neregulă identificată de judecătorii Curții de Apel București: procurorii DIICOT nu au reușit să identifice concret, clar și defalcat sumele obținute de Andrew și Tristan Tate din infracțiunile comise.

Judecătorul de cameră preliminară a făcut trimitere la probe cu privire la niște sume impresionante de bani prin conturile Revolut ale inculpaților, 500.000 de lire, cu justificarea "Pimpin" şi "Hussling", 4.100.000 de lire, cu explicația "Rev Only Fans", privind proveniența acestora sume și evident de confiscare specială și de confiscarea extinsă.

Însă, precizează judecătorii în motivarea deciziei de retrimitere a dosarului la DIICOT, „în rechizitoriu nu s-a reținut ca inculpații ar fi obținut vreo sumă de bani individualizată în mod concret. Or, tocmai aceasta este problema. Procurorul ar fi trebuit să stabilească și să indice, cel puțin prin aproximație, astfel de sume. În cele mai multe situații nu pot fi stabilite în întregime sumele obținute de inculpați în urma traficării unei persoane. Cu toate acestea, procurorul este obligat să depună diligențe rezonabile pentru a stabili, cel puțin în parte, aceste sume. Or, în opinia Curții, procurorul nu a manifestat vreun interes în a clarifica această chestiune (care după cum s-a arătat este legată de limitele judecății), mergând pe raționamentul (greșit însă) că nu este necesară lămurirea acestui element deoarece sumele vor fi confiscate extins. În plus, nu pot fi omise nici particularitățile prezentei cauze. Astfel, spre deosebire de cauzele clasice de trafic de persoane, în prezenta cauză toate serviciile sexuale prestate au fost plătite online. Prin urmare s-a reţinut că stabilirea sumelor obținute de fiecare persoană vătămată aferente fiecărui cont de OnlyFans sau TikTok nu era deloc o sarcină dificilă dacă procurorul s-ar fi preocupat de acest lucru la momentul întocmirii rechizitoriului”.

Subsecvent, mai explică magistrații, din coroborarea declarațiilor victimelor (care au fost întrebate cu privire la această chestiune, detaliind ce sume au primit, unele chiar au precizat că li s-au dat bani prin Revolut), putea fi determinată cu aproximație suma efectiv încasată de inculpați, sumă ce ar urma să fie verificată în faza de judecată; nu i se poate însă pretinde instanței de judecată să identifice ea acest lucru de la zero sau să o includă în cadrul confiscării extinse, spun judecătorii.

În ciuda susținerilor procurorului, judecătorii de la Curtea de Apel București au apreciat că „este lesne de observat faptul că inculpaţii Andrew și Tristan Tate, până la acest moment procesul nu au făcut dovada câştigării vreunui venit licit, neexistând înregistrări oficiale pe teritoriul niciunui stat cu privire la acest lucru (aspect rezultat din schimbul de informaţii cu autorităţile din Marea Britanie şi SUA). De asemenea, acest lucru rezultă şi din faptul că inculpaţii Andrew și Tristan Tate nu au plătit taxe şi impozite pe teritoriul niciun stat, obligaţie ce rezulta ex lege în situaţia obţinerii unui venit licit”.

Ce sume de bani ar fi obținut o victimǎ pe TikTok și OnlyFans

La audieri, una dintre victime a spus ce sume câștiga lunar pe TikTok și Only Fans: „Referitor la Only Fans, precizez că noi nu aveam acces la conturi, ci doar Luana Radu și Georgiana Naghel, iar acestea ne spuneau ce video să facem şi ce poze, iar ele le postau. La finalul lunii, ne spuneau câţi bani am făcut pe Only Fans şi ne dădeau cash partea noastră. Pe TikTok, câştigam aproximativ 5000 euro în fiecare lună, iar pe Only Fans, partea mea era aproximativ 300-400 de euro, restul banilor nu ştiu câţi erau cu adevărat... Am stat în casa fraţilor Tate de la data de 28 octombrie 2021 si până la data de 27 februarie 2022... Câştigam în fiecare lună aproximativ 5000 de euro, însă primeam suma aproximativ 1500 de euro pe care o foloseam pentru a cumpăra haine pe care să le folosesc tot pentru a produce bani”.

Procurorul de caz s-a interesat prea puțin de cele două femei-complice

A doua neregulă constatată de judecători în rechizitoriu este aceea că procurorul de caz nu ar fi prezentat concret infracțiunile comise de Luana Radu și Georgiana Naghel.

„În opinia Curții, ceea ce se poate observa de către orice persoană din lecturarea rechizitoriului este că atenția procurorului se îndreaptă aproape exclusiv asupra inculpaților Andrew și Tristan Tate, referirile la inculpatele Luana Radu și Georgiana Naghel apărând cu titlu incidental. Procurorul este obligat să realizeze o prezentare a situației de fapt în ceea ce îi privește pe toți inculpații pentru care se dispune trimiterea în judecată, inclusiv cu privire la cei care consideră că au o contribuție secundară. Or, în cazul inculpatelor Luana Radu și Georgiana Naghel o astfel de descriere lipsește în contextul în care în toate declarațiile victimelor acestea apar mai degrabă ca niște "actori secundari", neexistând o cursivitate în prezentarea activității lor infracționale. Prin urmare, s-a precizat că urmare a constatării neregularității rechizitoriului, procurorul va trebui să prezinte ce au făcut în concret ambele inculpate, prin raportare la fiecare persoană vătămată”, spun în motivare judecătorii de la Curtea de Apel București.

Andrew Tate nu a avut timp să studieze probatoriul

În fine, a treia neregulă constatată de către magistrații Curții de Apel București se referă la faptul că lui Andrew Tate i-a fost încălcat dreptul la apărare raportat la modalitatea de aducere la cunoștință a acuzației de trafic de persoane. Practic, Andrew Tate a reclamat că a avut la dispoziție doar o zi și jumătate să studieze probatoriul, deși erau extrem de multe documente.

Discuțiile puse la dispoziție de o persoană vătămată au fost traduse la 20 martie 2022, respectiv 11 aprilie 2022 (acestea fiind datele de întocmire a proceselor verbale).

Practic, cei 2 procurori care au întocmit rechizitoriul au avut nevoie de 2 luni și 3 săptămâni, respectiv, 2 luni, pentru a studia aceste conversații și a ajunge la concluzia că există o suspiciune rezonabilă că Andrew Tate ar fi comis fapta. În aceste condiții, s-a apreciat că nu se poate susține că Andrew Tate (necunoscător al limbii române), chiar beneficiind de asistența a patru avocați, ar fi avut posibilitatea să studieze întregul material probatoriu într-o perioadă de doar o zi și jumătate, interval ce ar fi cuprins și perioada pentru formularea cererii de consultare a dosarului, parcurgerea întregului circuit administrativ până ca această cerere să ajungă la procuror, perioada necesară ca materialul probatoriu scanat sau xeroxat să ajungă în posesia lui Andrew Tate.

„Practic, inculpatul și apărătorii săi nu au avut o posibilitate reală să cunoască materialul probatoriu care a stat la baza trimiterii în judecată. În vechiul Cod de Procedură Penală era reglementată instituția prezentării materialului de urmărire penală, inculpatului fiindu-i adus la cunoștință întreg materialul probatoriu înainte de trimiterea în judecată. Legiuitorul a dorit să instituie un standard de protecție superior, permițându-i inculpatului să consulte dosarul de urmărire penală pe tot parcursul urmăririi penale (cu excepția situațiilor în care procurorul restricționează acest drept). Maniera în care a procedat procurorul a generat însă un standard de protecție inferior vechii reglementări, lucru în contracție cu voința legiuitorului. S-a putut concluziona că procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Andrew Tate pentru traficul de persoane în ceea ce o privește pe persoana vătămată C.B. deși era conștient (raportat la modalitatea concretă de instrumentare) că acesta și apărătorii săi nu au posibilitatea fizică de a studia materialul probator”, explică judecătorii Curții de Apel București.