Liderul rus Vladimir Putin a sosit luni într-o vizită de stat în Mongolia, ţară care se află pe traseul unui nou gazoduct planificat să conecteze Rusia şi China. Marţi, şeful Kremlinului se va întâlni cu preşedintele acestei ţări, care recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale, dar care nu a pus în aplicare mandatul de arestare emis de CPI pe numele lui Putin. Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat luni că în acest fel Mongolia a dat o lovitură severă sistemului internaţional de drept penal, relatează Reuters.

Autoritățile ruse au primit garanții de la președintele Mongoliei că Putin nu va fi arestat. Cu toate acestea, Mongolia este o țară democratică cu o reală separare a puterilor. Instanțele de acolo nu depind de puterea executivă. În plus, Mongolia are un guvern de coaliție. Partidul Popular Mongol a fost întotdeauna mai mult sau mai puțin pro-rus. Cu toate acestea, partenerul său de coaliție - Partidul Democrat - este considerat pro-occidental, pro-american, scrie opozantul rusă Igor Eidman

Dar în actualul guvern mongol, funcția de ministru al Justiției și Afacerilor Interne este ocupată de un membru al Partidului Democrat, Oyuun Saikhany Altangerel. Ministerul său este cel care, prin lege, trebuie să pună în aplicare ordinul CPI. Responsabilitatea lui Altangerel este să se asigure că legile și obligațiile internaționale ale țării sale sunt respectate. Desigur, serviciile speciale ruse și Ministerul de Externe sunt încrezători că Putin nu este în pericol, altfel nu ar fi aprobat vizita sa în Mongolia, notează Eidman.

Gazoductul blocat de Mongolia

Rusia poartă discuţii de ani de zile cu privire la construirea unui gazoduct care ar urma să transporte 50 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale pe an din regiunea Iamal către China prin Mongolia. Proiectul, intitulat „Puterea Siberiei 2”, face parte din strategia Rusiei de a compensa pierderea majorităţii livrărilor sale de gaze în Europa, de la începutul războiului din Ucraina. Noul gazoduct este succesorul planificat al unei conducte existente cu acelaşi nume, care furnizează deja gaz rusesc Chinei şi care urmează să îşi atingă capacitatea planificată de 38 de miliarde de metri cubi pe an în 2025.

Noul proiect a fost mult timp blocat din cauza unor probleme-cheie, cum ar fi preţul gazului. Cu toate acestea, Putin a declarat în ajunul vizitei sale că lucrările pregătitoare, inclusiv studiile de fezabilitate şi de inginerie, se desfăşoară conform programului.

Conducta de gaze naturale propusă de Rusia către China are probleme după ce Mongolia, țară fără ieșire la mare din Asia de Est, a decis să excludă proiectul din programul său național de acțiune până în 2028, scrie Newsweek.

Aproximativ o treime din proiectul de gazoduct „Puterea Siberiei-2” propus de Moscova - care va conecta câmpurile de gaze ale Rusiei din regiunea Altai la nord-estul Chinei - ar fi trebuit să fie construit în Mongolia, care se învecinează atât cu China, cât și cu Rusia.

Vânzările de gaz ale Rusiei au scăzut din cauza războiului din Ucraina, iar președintele Vladimir Putin a încercat de atunci să extindă exporturile țării sale în China și pe alte piețe. Cu toate acestea, cifrele publicate în ianuarie au arătat că vânzările de gaz ale Rusiei către China nu au reușit să compenseze pierderile comerciale cu Europa cauzate de sancțiunile occidentale impuse din cauza conflictului, care se află acum în al treilea an.

Rusia poartă de ani de zile discuții privind construirea gazoductului „Puterea Siberiei-2”, care ar aduce anual 50 de miliarde de metri cubi de gaz din nordul Rusiei în China prin Mongolia. Cu toate acestea, planul de dezvoltare națională 2024-2028 al guvernului mongol exclude acest proiect ambițios, a relatat luni South China Morning Post.

Un fost oficial al Consiliului Național de Securitate al Mongoliei a declarat pentru ziar că proiectul gazoductului va fi probabil amânat.

„Intrăm într-o pauză lungă, în care Moscova nu mai crede că poate obține acordul dorit de la Beijing și probabil va parca proiectul până vin vremuri mai bune”, a declarat Munkhnaran Bayarlkhagva.

Oficialul a sugerat, de asemenea, că ar putea exista o ruptură între Moscova și Beijing cu privire la percepția că gigantul rus de stat în domeniul gazelor Gazprom urmărește să controleze „unilateral” porțiunea de gazoduct propusă a fi construită în Mongolia.

„Acest lucru ar fi însemnat o creștere bruscă și pe termen lung a influenței Moscovei în Mongolia, în detrimentul Beijingului”, a declarat Bayarlkhagva. „Deși nu a fost niciodată spus în mod explicit, ar fi fost „corect” să fie incluși și chinezii în dezvoltarea secțiunii mongole încă de la început.”

Industria energetică este considerată un element vital pentru economia lui Putin, care a fost puternic afectată de sancțiunile occidentale. Exporturile de petrol ale Rusiei și industria energetică reprezintă aproximativ 30 % din veniturile bugetare ale țării și sunt esențiale pentru finanțarea războiului din Ucraina.

Putin urmează să discute marţi cu preşedintele Mongoliei, Uhnaghiin Hurelsuh.

Oficial, potrivit Kremlinului, Putin a venit la invitaţia preşedintelui mongol Uhnagiin Hurelsuh, „pentru a participa la sărbătorirea a 85 de ani de la victoria comună a forţelor armate sovietice şi mongole asupra militarilor japonezi pe râul Halhin-Gol”.

„În cursul convorbirilor, şefii de stat vor discuta perspectivele de dezvoltare în continuare a relaţiilor ruso-mongoliene de parteneriat strategic cuprinzător, vor face schimb de opinii cu privire la chestiuni internaţionale şi regionale de actualitate. Este prevăzută semnarea unei serii de documente bilaterale”, se spune în comunicatul Kremlinului.