De ce a rămas Europa în urmă la vaccinarea anti-Covid
Lansarea pe îndelete a vaccinurilor, pe teritoriul Uniunii Europene, riscă să prelungească pandemia cu câteva luni, scrie The Economist , care analizează cauzele care au făcut ca Europa să fie codașă la vaccinarea anti-Covid.
<< „Covidul lung”, o colecție de simptome debilitante, lăsate în urmă de infecția cu coronavirus, este o formă cronică de temut a bolii. Termenul poate de asemenea să descrie avansul pandemiei în Europa. Efortul pan-continental de vaccinare a celor 450 de milioane de cetățeni ai UE a început într-un ritm glaciar. Având în vedere că se înregistrează peste 100.000 de cazuri zilnic – și mai multe decese decât în America – un program de inoculare întârziat riscă să extindă controlul Covid asupra Europei timp de câteva luni.
Europa continentală iese în evidență prin rămânerea sa în urmă în ceea ce privește vaccinarea anti-Covid. America și Marea Britanie și-au imunizat deja 1-2% din populațiile lor; Israelul, starul mondial la acest capitol, se află acum la 16%, potrivit World in Data. În schimb, Germania a administrat doar 317.000 de doze, ceea ce reprezintă 0,4% din populația sa. Franța nu a atins 1.000 până pe 4 ianuarie. Olanda va începe efortul de vaccinare abia în această săptămână.
Întârzierea a devenit o bombă politică cu ceas în aproape fiecare stat membru UE, pe măsură ce blocajele sunt înăsprite (Germania și-a extins restricțiile cu trei săptămâni). Profesioniștii din domeniul sănătății dau vina pe politicieni, politicienii se învinovățesc reciproc și toată lumea se întreabă dacă Comisia Europeană, brațul executiv al UE de la Bruxelles, care a coordonat achiziția de vaccinuri, a fost la înălțime. Marea Britanie, care a părăsit blocul anul trecut și abia recent a încheiat un acord comercial restrâns, și-ar putea, de asemenea, reînnoi lockdown-ul; dar acțiunea sa mai agilă în privința vaccinărilor completează sentimentul că ceva nu este în regulă. Tensiunile vor continua să crească în următoarele săptămâni, mai ales dacă europenii îi vor vedea pe ceilalți mai aproape de revenirea la viața normală, în timp ce nu vor vedea și pentru ei înșiși o perspectivă de încheiere a vieții sub lockdown.
Nimic nu prezisese că Europa va deveni un codaș la vaccinare. Pe întregul continent, sistemele de sănătate sunt bine finanțate. Continentul este plin de cercetători – BioNTech, care împreună cu Pfizer a dezvoltat primul vaccin complet verificat pus pe piață, este o firmă germană – la fel și unitățile de producție. Spre deosebire de țările sărace, chiar și dacă vaccinul ar fi fost scump, folosirea sa ar fi putut fi justificată de impactul economic al pandemiei.
Trei factori explică startul lent al Europei.
Primul este că aprobările de vaccinuri au durat mai mult. Agenția Europeană pentru Medicamente – organismul UE însărcinat cu aprobarea medicamentelor pentru întreg blocul, care, ca urmare a Brexitului, s-a mutat de la Londra la Amsterdam, în 2019 – a rămas în urmă cu câteva săptămâni față de omologii săi americani și britanici. Aprobarea UE pentru vaccinul Pfizer-BioNTech a venit pe 22 decembrie, la trei săptămâni după Marea Britanie și la zece zile după America. Pe 6 ianuarie, EMA este de așteptat să avizeze un alt vaccin, cel dezvoltat de către Moderna (ceea ce s-a și întâmplat – n.tr.), pe care autoritățile de reglementare americane l-au acceptat la mijlocul lunii decembrie. Vacinul AstraZeneca-Oxford, care este mai simplu de administrat și pe care Marea Britanie a început să utilizeze, nu se așteaptă să fie disponibil în Europa până luna viitoare. Oficialii spun că, deși tipul de autorizație cu care a insistat UE durează mai mult timp, examinarea suplimentară merită așteptarea.
Un al doilea motiv al întârzierii se referă la achiziții. Țările UE au decis din timp să cumpere vaccinuri în mod colectiv, folosind greutatea blocului pentru a obține condiții mai bune. Strategia pare să fi reușit scăderea prețurilor. Poate ca urmare, sau doar datorită faptului că nu au reușit să sprijine „calul” potrivit, europenii au comandat, comparativ, mai puțin din vaccinul scump al BioNTech, care este deocamdată singurul aprobat în UE. Comisia a subliniat că a achiziționat o mulțime de vaccinuri: aproximativ 2 miliarde de doze sau suficiente pentru a inocula întreaga populație a UE de mai multe ori. Dar americanii și britanicii au mers mai departe și acum culeg roadele faptului de a fi evitat zgârcenia. Europa va trebui să aștepte vaccinul AstraZeneca-Oxford înainte de a putea vaccina într-adevăr un număr mare de oameni.
Ultimul motiv al ratelor scăzute de vaccinare are de-a face cu logistica. Aici, guvernele naționale (sau chiar cele regionale) au controlul deplin. Planurile concepute în toamna anului 2020, când pandemia părea în suspensie, par acum lipsite de ambiție. Au apărut tulpini mai proaste ale coronavirusului, cu o răspândire mai rapidă, ceea ce face ca sarcina să pară și mai urgentă.
Guvernele naționale au trebuit să suporte ciudățeniile sistemelor lor de sănătate – și ale electoratului lor. Franța, de exemplu, a trebuit să își adapteze strategia la faptul că doar 40% din populația sa a declarat că se va supune vaccinării. În Italia, a doua țară europeană, după Germania, la totalul vaccinărilor, și în Spania unele regiuni se descurcă bine, dar altele abia se mișcă.
Numerele se pot îmbunătăți pe măsură ce crește sentimentul de urgență. Președintele Emmanuel Macron i-a criticat pe miniștrii francezi și autoritățile din domeniul sănătății, respingând apelurile lor publice la răbdare, pe măsură ce programele de vaccinare au dus cifrele la 5.000 de vaccinări efectuate până pe 5 ianuarie. Jens Spahn, ministrul sănătății din Germania, a făcut presiuni asupra mașinăriei europene de a crește ritmul. La fel ca Marea Britanie, Germania are în vedere acum întârzierea aplicării celei de-a doua doze de vaccin, pentru a oferi mai multor persoane o primă inoculare. O nouă comandă a serului Pfizer-BioNTech este în derulare.
Oficialii din UE par să indice spre aprilie ca fiind momentul testării reale a strategiei de vaccinare a blocului. Până atunci, va fi la capacitate maximă producția a trei vaccinuri diferite, iar problemele logistice vor fi fost rezolvate. Câteva săptămâni ar putea să nu pară o perioadă lungă, dat fiind că pandemia s-a dezlănțuit deja de un an. Însă ar putea părea o eternitate în cazul celor care simt că rasoleala guvernului le-a prelungit timpul de așteptare în casă. >>
