Tezele fundamentale pe care ar trebui să se construiască noile doctrine politice în România, acum la mijlocul deceniului II al secolului XXI, trebuie să se bazeze pe două valori esențiale care să poată resuscita majoritatea cetățenilor români pentru o implicare conștientă, activă și mai ales responsabilă în aspirațiile lor spre libertate și bunăstare, respectiv prin înțelegerea și promovarea corectă a spiritului de PATRIOTISM, iar prin utilizarea lui în mod eficient, să poată să se evidențieze ce cale de urmat poate fi aleasă pentru a genera ceea ce noi toți dorim, respectiv PROSPERITATE în toate domeniile.

Din păcate în ultima jumătate de secol, pentru mulți români noțiunea de PATRIOTISM a devenit un cuvânt banal și mai ales declarativ, lipsit de fond și chiar fără o semnificație concretă. Mulți români și mai ales segmentul tânăr al populației se întreabă pentru ce trebuie să fiu un bun patriot când eu nu am ce apăra, când numeroși fruntași politici ne sugerează direct sau indirect să părăsim aceste meleaguri natale pentru a avea parte de bunăstare în alte țări, unde sistemele organizatorice sunt mult mai avansate și mai bine organizate.

Este corect că semnificația și semantica cuvântului PATRIOTISM a început să se erodeze profund și să fie chiar scos din lexicul a numeroși români dintr-o multitudine de motive. În esență acestea ar putea fi legate de eșecul total al politicilor promovate de către toate formațiunile politice în toate domeniile, apoi de marea corupție manifestată atât la nivelul majorității politicienilor, cât și la nivel instituțional, de promovarea unor atitudini antinaționale, a parvenitismului, hoției, minciunii, a imoralității, a sperjurului și nu în ultimul rând a etalării unei totale lipse de cultură politică și civică la toate nivelurile structurilor politice și sociale.

Probabil că și noua noastră apartenența la structurile Uniunii Europene și la NATO au creat senzația eronată că cetățeanul român trebuie să renunțe la anumite prerogative pe care aceste structuri suprastatale ar trebui să le promoveze în locul lui, apoi noile concepte care se tot dezbat privind fenomenul de globalizare nu numai regională, dar și chiar planetară în multiple domenii au contribuit la atenuarea semnificației promovării unui comportament bazat pe patriotism al multor cetățeni români.

Dar realitățile pe care le trăim cu toții astăzi, realități legate de un sistem șovăielnic și lipsit de eficiență al politicilor promovate de Uniunea Europeană, de instabilitatea monetară internă și internațională, starea acută de sărăcie în care se zbat numeroase categorii de cetățeni din toate clasele sociale românești, precaritatea unei păci durabile chiar la granița României, amenințările cu destructurarea unor state, fenomen care se manifestă și în numeroase spații ale Europei, Asiei și Africii, dar mai ales intensificarea fenomenelor distructive generate de schimbările climatice majore la nivel planetar, ne demonstrează clar că a venit timpul ca să ne responsabilizăm toți într-o manieră eficientă pentru a găsi soluțiile și căile de urmat în vederea depășirii acestor stări disfuncționale în care suntem cu toți implicați.

Instabilitatea generală a tuturor cauzelor sumar enunțate anterior, cauze care se auto-potențează reciproc, vor genera forme conflictuale acute atât la nivelul unor mici comunități umane, cât mai ales între state, fenomen care va agrava și mai mult condiția existenței umane. În aceste condiții trebuie să ne punem fiecare mai multe întrebări:

încotro vom merge dacă manifestăm pasivitate și nu ne implicăm în găsirea și promovarea de soluții novatoare?

la ce soartă putem aspira noi românii care ne-am constituit într-o civilizație multimilenară, dacă nu dorim să ne preocupăm pentru dezvoltare unui sistem eficient de organizare socială care să genereze bunăstare pentru toți cetățenii acestei țări?
ce concepții și mai ales ce instrumente noi trebuie să promovăm pentru a asigura o dezvoltare durabilă a civilizației românești atât în cadrul acestui spațiu carpato-dunăreano-pontic, cât și pe toate meleagurile unde există comunități românești?
Pentru toate aceste întrebări există răspunsuri și mai ales soluții, unele chiar puse în practică cu mult timp în urmă de către alte state, soluții care au dat rezultate favorabile de-a lungul timpului.

Un prim element îl găsim în promovarea spiritului de patriotism. Într-o formulare mai veche și sumar explicativă, termenul de patriotism se referă la sentimentul de dragoste față de patrie și față de poporul din care faci parte. Cred că este absolut necesar ca să descifrăm semnificația unor cuvinte care definesc acest termen și chiar să încercăm să-i actualizăm.

Astfel, termenul de referitor la sentimentul de dragoste are o conotație mult mai amplă, respectiv de iubire, de protejare și mai ales de apărare a ceva de care iești strâns legat existențial.

Noțiunea de patrie se referă la un anumit teritoriu bine delimitat fie geografic, fie administrativ, fie la nivel de stat/țară. Sentimentul de iubire, de ocrotire și mai ales de apărare față de un anumit teritoriu, trebuie să înceapă de la locul natal care este elementul de suport al existenței tale, iar apoi poți să-l extinzi treptat, concomitent cu evoluția individului la tot spațiul care îți asigură existența. Esențial este de înțeles că dacă nu încerci să-ți aperi, să-ți ocrotești și mai ales să dezvolți mediul tău înconjurător în care trăiești, cum poți să năzuiești la bunăstarea ta, a familiei tale și a colectivității din care faci parte?

Fără a conștientiza importanța acestei semnificații extinse a noțiunilor de iubire, ocrotire și apărare a unui teritoriu sau a patriei în care trăiești și pe care trebuie testamentar să o transferi urmașilor tăi, cu tot ceea ce fizic este alcătuit acel spațiu, respectiv cu relieful, aerul, solul, subsolul cu toate bogățiile lui, apele, vegetația, oamenii cu așezărilor lor, tradițiile culturale, comportamentale etc., dar care toate la un loc îți asigură existența, atunci noțiunea de patriotism rămâne fără sens. De aici pleacă totul, dacă vrei să exiști și numai apoi să aspiri la bunăstarea ta, trebuie să conștientizezi că fără o înțelegere corectă și mai ales o implicare responsabilă a ta în asigurarea protejării mediului și a teritoriului în care trăiești, a comunității umane din care faci parte, nici existența ta și a urmașilor tăi nu va putea fi posibilă.

Interesant este faptul că acest sentiment de patriotism trebuie să-l manifești față de teritoriul cu totalitatea componenților mediul său, indiferent unde te afli, fie că te afli în Spania, în Italia, Australia etc., fie că trăiești pe actualul teritoriu al României. Ignoranța sau înstrăinarea de acest sentiment de iubire și apărare cu trăinicie a teritoriului tău, cu tot ceea ce conține el, respectiv fără spirit de patriotism se realizează primul pas spre degradarea ființei umane, a calității vieții, spre sărăcie și mai mult, spre marginalizarea individului și chiar a dispariției lui.

Referitor la noțiunea larg exprimată de popor din care faci parte, aici lucrurile trebuie explicate mult mai detaliat, deoarece există anumite tendințe de distorsionare a acestui termen. Astfel, într-o formulă destul de arhaică, dar larg utilizată și astăzi de către mulți politicieni, noțiunea de popor ar reprezenta acea formă istorică de continuitate umană, ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu, vorbesc aceiași limbă și au aceleași tradiții culturale.

Dinamica societății umane a demonstrat că această formulă explicativă nu mai poate fi actuală, iar termenul de popor ar trebui să pornească de la originile semantice ale acestuia, respectiv de la totalitatea populației unei cetăți, a unui oraș, a unui sat sau a unei grupări teritoriale, putând acoperii atât suprafața unui stat, cât și alte teritorii situate în afara granițelor țării respective. Sub acest nou aspect trebuie să înțelegem că un popor reprezintă o sumă de colectivități umane, mai mult sau mai puțin omogene sub aspect etnic și/sau religios, dar care se află animat de aceleași tradiții culturale și au aceleași aspirații și mai ales îndeletniciri comune spre creșterea nivelului de bunăstare al tuturor comunităților de cetățenii. Acest nou sens semantic al noțiunii de popor ia în considerare spiritul de solidaritate umană al indivizilor în cadrul unor colectivități în procesul de respectare și dezvoltare al unui parteneriat durabil între om/colectivitățile umane și teritoriul pe care locuiesc, cu ansamblul componenților mediului înconjurător, în vederea creșterii permanente a standardului de viață al fiecărui individ, dar și al întregii comunități în ansamblul său, fără a leza drepturile și libertățile comunităților umane învecinate.

Iată că sub acest aspect noțiunea de patriotism capătă noi conotații nu numai semantice, dar și comportamentale atât pentru individ, cât și pentru comunitatea din care facem parte, punând un puternic accent pe ocrotirea teritoriului pe care locuiește cu toți componenții mediului său înconjurător, în care conlucrarea și mai ales solidaritatea interumană și intercomunitară trebuie permanent întreținută și dezvoltată în interesul tuturor. Abordând sub acest aspect termenul de patriotism, putem trece la formularea strategiilor care aduc prosperitatea tuturor comunităților umane și mai ales a civilizației românești în ansamblul său.

Promovarea acestui nou concept va putea întări dreptul fiecărui individ la viață, la sănătate, la siguranță existențială, la o educație elevată, la dezvoltarea spiritului de implicare conștientă și responsabilă în viața comunității, contribuind permanent la o dezvoltare a nivelului de bunăstare individuală și colectivă, conferind noi valențe aspirațiilor de libertate al fiecărui cetățean. Spiritul de patriotism astfel definit care trebuie neapărat promovat, poate reprezenta unul dintre cei mai importanți lianți de mobilizare pentru acțiuni benefice la nivelul tuturor cetățenilor unei comunități, iar fără unitate nimic durabil nu se poate realiza atât la nivelul populației din România, cât mai ales la nivelul civilizației românești de pretutindeni. În acest sens vreau să reamintesc tuturor că unul din principiile fundamentale care a stat la baza constituirii Uniunii Europene a fost enunțat sub forma: UNITATE PRIN DIVERSITATE, iar diversitatea apăra spiritul de unitate care se poate demonstra numai prin manifestarea patriotismului comportamental la nivelul fiecărui cetățean și a comunității umane din care el face parte.  Mircea Vintilescu/Națiunea

Distribuie Distribuie Comentarii