Daniel David, unul dintre primii 2% cei mai citați oameni de știință ai lumii, a menționat într-un top al cărților ce merită citite și Biblia. El a susținut că știința și religia trebuie să lupte împotriva pseudoștiinței, în contextul în care românii sunt mai degrabă superstițioși decât religioși.

Daniel David a fost inclus în 2021 între primii 2% cei mai citați oameni de știință ai lumii pentru toată cariera în psihologie clinică și între primii 2% cei mai citați oameni de știință ai lumii în toate domeniile științei specific în anii 2019/2020/2021 (în analiza Stanford-Elsevier asupra publicațiilor indexate Scopus). Cu toate acestea, rectorul cele mai mari universități din România recomandă Biblia într-un top 50 al cărților care merită citite. Într-o emisiune cu realizatorul Mihai Morar, rectorul UBB a explicat de ce.

Daniel David , autorul Psihologiei poporului român, a realizat un Top 50 de cărți pe care le recomandă și care au avut legătură cu formarea sa intelectuală.

„Iată, mai jos, cele mai importante 50 de lucrări care fac parte din bagajul meu intelectual, pe care le-am aprofundat pe verticală; nu am inclus aici poezia, care ar trebui să aibă o categorie aparte (dacă aş face-o, ţin să spun că i-aş include obligatoriu pe Eminescu şi Blaga)”, a explicat psihologul pe blogul său.

Rectorul UBB și-a împărțit topul în cinci categorii:

Lucrările 1-11: Fundamentale pentru copilărie (formarea personalităţii)

Lucrările 12-14: Fundamentale pentru dezvoltarea imaginaţiei

Lucrările 15-22: Fundamentale pentru stabilizarea şi nuanţarea personalităţii

Lucrările 23-36: Fundamentale pentru minte şi anvergură intelectuală/culturală (cum să înţelegem corect lumea şi pe noi înşine)

Lucrările 37-50: Fundamentale pentru înţelepciune (cum să ne înţelegem pe noi înşine, în mod adecvat, în raport cu viaţa cotidiană).

Biblia, în topul cărților ce merită citite

Pe primul loc în Top 50 al cărților recomandate de Daniel David este Biblia. Psihologul face și un comentariu despre Biblie arătând că „merită comparată în perioada adultă cu Coranul, Scrierile Vedice şi Budiste”.

Mihai Morar, realizatorul podcastului „Fain și simplu”, l-a întrebat pe David: „Prima carte pe care ați trecut-o pe lista celor 50 este Biblia. Păi cum, omul de știință Daniel David ...”

„Ați spun foarte bine, omul de știință Daniel David, în sensul că teologii care se tem de știință nu sunt buni teologi și oamenii de știință care se tem de religie sau de teologie nu sunt buni oameni de știință. Noi ne ocupăm de lucruri diferite. Eu mă ocup de un adevăr întemeiat științific, logico-empiric. Teologia, în general, când vorbește despre un adevăr vorbește despre un adevăr revelat, care nu trebuie întemeiat logico-empiric”, a explicat rectorul UBB.

David a susținut că are o problemă atunci când un teolog vorbește despre adevăruri care se întemeiază logico-empiric pentru că de cele mai multe ori spune niște lucruri care nu sunt adevărate. „La fel, eu, ca om de știință, nu am ce să discut despre adevăruri revelate, eventual, pot face o analiză rațională-logică a adevărurilor respective”.

„În Biblie nu scrie, crede și nu cerceta”

În mod normal, știința și teologia sunt de aceeași parte a baricadei când vorbim despre lupta împotriva pseudo-științei, crede psihologul.

„Pseudoștiința vine cu adevăruri ambalate într-o manieră în care par adevăruri. Noi acolo avem probleme majore, deoarece pseudoștiința vine la pachet cu stirile false , cu teoriile conspiraționiste, așa că nu văd o tensiune în acest parteneriat, dar, repet, dacă ești cu adevărat om de știință, și înțelegi cu ce te ocupi, și dacă ești cu adevărat teolog și înțelegi cu ce te ocupi”.

David a susținut că mulți teologi care ies în public spun lucruri care nu apar, de fapt, în Biblie. „De exemplu, crede și nu cerceta. Nu scrie în Biblie chestia asta.”

Întrebat ce i-a folosit din Biblie, psihologul a susținut: „Eu, prima oară, am citit Biblia ca pe o poveste. Mi se păreau interesante luptele care aveau loc din Vechiul Testament. Recunosc, eram mic, am citit-o ca pe o poveste. Mai târziu, am început să o citesc într-o manieră culturală ca s-o înțeleg tot ca pe o poveste care dă sensuri și semnificații, dă orientări sau asigură repere etice și repere morale”.

„Românii sunt superstițioși mai degrabă decât religioși”

Cât de importante sunt reperele etice și morale din Biblie în perioada pe care o trece poporul român, l-a întrebat Mihai Morar.

„Suntem superstițioși mai degrabă decât religioși. Sigur că noi ne definim ca fiind religioși. Când vine părintele (care urma să fie invitat în emisiunea lui Morar-nr) întrebați-l cum se poate ca cei care ies de la Biserică, duminică după-masă, la ora 13, să ajungă al 13.30-14 la ghicitor în stele. Că nu se poate...” - a răspuns David citând studiile pe care le-a folosit la realizarea Psihologiei poporului român.

David a susținut că românii sunt evanghelizați, dar stau mai prost cu catehismul:

„Nu înțelegem ce înseamnă de fapt creștinimsul. Biserica are mult de lucru aici. De aceea am invitat Biserica în spațiul public, dar că m-aș bucura să nu-mi dea lecții de știință, că am observat chestia asta. Era un preot la un moment-dat despre cât trebuie să fie expuși copiii la ecrane, câte ore. Bun, dar acest lucru nu are nicio legătură cu biserica și cu slujba”.

„Dar poate avea cu morala”, i-a replicat Morar.

„Preoții când vin în public să nu se ocupe de știință”

„Nici cu morala, pentru că nu ai de unde să știi dacă nu ai făcut o cercetare. Tu să spui că mai mult de o jumătate de oră în fața ecranului e nociv, când studiile spun că dacă nu stau minimum două ore, de la o anumită vârstă, copiii pierd avantaje competitive în lumea în care trăim. Fiecare trebuie să ne rezumăm la nivelul la care ne pricepem. Eu nu fac spovedanii, m-aș bucura ca preoții, când vin în public, să se ocupe de lucrurile importante pe care le au de făcut, aspecte de etică, morală și, de ce nu, mântuire. Psihoterapia, tehnologia - s-o lase la specialiști”, a răspuns David.

Psihologul și duhovnicul sunt lucruri complet diferite.

„Psihologul se ocupă de diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice, dacă mergem pe zona clinică, iar duhovnicul se ocupă de alte aspecte care țin mai degrabă de etică, morală, de mântuire șamd”, a mai precizat David.

Pornind de la arhicunoscuta sintagmă „Crede și nu cerceta” - despre care unii teologi spun că ar apărea în Biblie, psihologul Daniel David a analizat relația dintre știință și biserică, arătând, mai mult, că chiar și în activitatea sa clinică, de multe ori, colaborează cu duhovnici, în contextul în care foarte mulți dintre pacienți sunt credincioși.