Hotnews.ro a consultat un studiu recent realizat de Academia de Studii Economice și a avut acces și la datele din spatele concluziilor. Studiul arată că servicii medicale importante, ca hemodializa, radioterapia sau investigațiile PET-CT, sunt aproape în întregime efectuate în clinici private. Și chimioterapia e deja 33% privatizată. Există și alte date importante, care contrazic cifrele oficiale ale INS. Intervievați de redacție, autorii explică de ce.

• Doar o treime din populația României (mai puțin de 7 milioane de români) contribuie la sănătate. 10 milioane de asigurați nu plătesc, existând 19 categorii sociale exceptate.
• Din fiecare 100 de lei cheltuiți cu sănătatea în România, 30 sunt plătiți direct din buzunarul pacienților, deși până acum INS spunea că doar 20,5% sunt plăți directe.
• „La INS este un estimat grosso modo cu foarte multe lacune”, explică medicul Dragoș Garofil, unul din autorii studiului, într-un dialog cu HotNews.
• „Este pentru prima oară când s-au putut rafina datele, având inclusiv informații de la ANAF pe farmacii ca să vedem raportul real dintre stat și privat în sistemul de sănătate”, a susținut și conf. univ. dr. Tănase Stamule, unul dintre autorii de la ASE. „Studiul nu favorizează nici sistemul public, nici pe cel privat, el a avut în centrul său interesul pacientului”, adaugă el.

Un studiu realizat de Academia de Studii Economice, la solicitarea furnizorului privat de sănătate Regina Maria, oferă un tablou detaliat al cheltuielilor de sănătate în România și surselor de finanțare, explorând și modul în care resursele sunt alocate în diferite sectoare ale sistemului de sănătate.

Cheltuielile cu sănătatea sunt în continuare mici, dar au crescut peste media creșterii în UE

În 2023, cheltuielile totale cu sănătatea în România au reprezentat aproximativ 6,18% din PIB-ul țării: în sumă absolută, aproximativ 20 de miliarde de euro, sau 99 miliarde de lei.

„Aici suntem detașat ultimii din Europa”, spune Dragoș Garofil, unul dintre autorii studiului, chirurg la Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr Carol Davila”.

Cheltuielile cu sănătatea au fost mereu mai mici în România decât în UE. Totuși, „în ultimii opt ani, ele au crescut cu peste un punct procentual din PIB, fiind vizibil un proces de reducere a decalajelor”, argumentează autorii studiului, un grup de profesori și conferențiari de la ASE, alături de medicul Dragoș Garofil și consultantul în politici de sănătate Radu Comșa.

Autorii de la ASE sunt: Sorin Anagnoste, Nicolae Istudor, Tănase Stamule, Ion Anghel, Bogdan Andrei Dumitrescu, Georgiana Camelia Georgescu, Adriana Alexandru, Vasile Alecsandru Strat.

De unde vin banii pentru sănătate

Contrar mitului că principalele cheltuieli cu sănătatea vin din contribuțiile la asigurările sociale de sănătate – CASS și percepției publice că aceste contribuții sunt „prea mari”, aceste surse au reprezentat mai puțin de jumătate din finanțarea sănătății în 2023 (43%), arată raportul citat.

Îngrijorător, a doua mare felie din „plăcinta” cheltuielilor cu sănătatea sunt plățile direct din buzunarul pacienților, estimate la 30% din total, ceea ce demonstrează insuficiența finanțării publice.

Plățile directe depășesc sumele care vin din bugetul de stat, alocate prin:

• Ministerul Sănătății
• Celelalte ministere care administrează rețele sanitare proprii: MAPN, Ministerul Justiției, MAI, Ministerul Transporturilor, Ministerul Justiției, SRI și Academia Română.

Autor: „Am avut acces și la datele din ANAF”

Unul dintre cercetătorii din colectivul studiului, Tănase Stamule, profesor la ASE, a explicat pentru cititorii HotNews cum a ajuns echipa la o evidențiere a cât de mult plătesc pacienții din buzunar, dar și de unde decurg diferențele față de datele de până acum, de la INS.

„Am avut acces la datele ANAF, de pildă ale farmaciilor. Vânzările la farmacii sunt cu TVA 5% pentru medicamente și cu TVA de 19% pentru cosmetice. Am putut da la o parte cosmeticele, apoi am evidențiat ce compensează Casa de Sănătate din medicamentele vândute. Așa am putut ajunge, agregat, exact la ceea ce plătește omul din buzunar, în cazul a ce cumpără din farmacii, ca medicamente”, a spus Stamule.

Este unul dintre calculele care a dus la concluzia că, din 100 de lei cheltuiți în sănătate, pacienții plătesc 30 de lei direct din buzunar.

„În urma analizelor, credem că 30% e mai aproape de adevăr decât acel 20,5% pe care îl dă INS, care utilizează ancheta bugetelor de familie, și noi am încercat ne uităm la microdatele lor, sunt inutilizabile. De fapt, la INS este un estimat grosso modo cu foarte multe lacune”, explică și medicul Dragoș Garofil, unul din autorii studiului. Garofil recunoaște și că studiul de la ASE are niște limitări, deoarece pe anumite paliere lipsesc datele și echipa a trebuit să facă niște aproximări.

El crede că acest procent mare al plăților directe din buzunarul pacienților se datorează bugetului insuficient al CNAS.

„Dacă bugetul casei ar crește la 100 miliarde, de exemplu, cum ar trebui să crească, acel 30% ar scădea. La noi, plăcinta mare este prea mică”, explică medicul pentru HotNews.

Bugetele locale dau numai 1% din cheltuielile cu sănătatea din România

De la bugetul de stat au venit o cincime din cheltuielile totale cu sănătatea în România anului 2023.

Și autoritățile locale joacă, în teorie, un rol în finanțarea sănătății prin mai multe mecanisme:

• acestea administrează 270 de spitale publice, cărora trebuie să le asigure funcționarea
• pot co-finanța programe naționale sau europene de dezvoltare a infrastructurii medicale
• ar trebui să finanțeze programe de promovare a sănătății publice în comunitate și de asistență medicală comunitară.

Totuși, în 2023, finanțarea din bugetele locale a reprezentat numai 1% din cheltuielile totale cu sănătatea în România, ceea ce arată că majoritatea administrațiilor locale s-au implicat foarte puțin în sănătatea publică.

Cum se împart 100 de euro

Pe scurt, la fiecare 100 euro cheltuiți cu sănătatea în România:

• 43 de euro vin din CASS
• 30 euro sunt dați direct din buzunarele pacienților
• 20 de euro de la bugetul de stat
• 4,5 euro din taxa clawback -aplicată industriei la medicamentele compensate
• 1 euro de la primării și consilii județene
• și ceva mărunțiș (sub 1 euro) de la asigurările private sau abonamentele medicale.

Pe ce cheltuim cu sănătatea

Spitalele din România înghit tradițional cele mai mari sume din cele cheltuite cu sănătatea. Acest lucru este valabil și în 2023 (spitalele au primit peste un sfert din total), dar sunt și schimbări subtile:

• au scăzut cu 14% spitalizările continue în spitalele publice;
• finanțarea medicinei de familie a crescut cu 45% în perioada 2019-2023
• cheltuielile cu ambulatoriul de specialitate s-au dublat în 2023 față de 2019.

Aceste tendințe pot indica mici progrese în direcția prioritizării prevenției și screeningului.

Studiul, făcut în perioada când Regina Maria se vindea

Studiul a început anul trecut, în toamnă și a durat 6-7 luni, potrivit autorilor. A fost finanțat de rețeaua privată Regina Maria (cu spitale în România și Serbia), chiar în perioada în care aceasta se găsea într-un proces de vânzare, concretizat cu suma record de 1,3 miliarde de euro, record pentru tranzacțiile din România. „Au vrut să arate care este potențialul real al pieței”, a explicat o sursă din piață, intervievată de HotNews.

„Finanțarea nu afectează în niciun fel acuratețea studiului. De altfel, datorită atât ministrului Boloș, cât și ministrului Rafila, ultimul venind și la lansarea studiului, am avut acces la date incontestabile. Nu avem nici cea mai mică emoție în privința acurateței”, a spus conf. Tănase Stamule.

Unitate a rețelei private Regina Maria. Foto: Teodororoianu | Dreamstime.com

Rămân diferențe mari între prevenție și intervenție

Chiar dacă sunt avansuri în prevenție și screening, cifrele absolute arată o discrepanță uriașă între spitale și asistența medicală primară. Medicina de familie a primit 3,7 miliarde de lei în 2023, pe când doar spitalele publice au încasat peste 25 miliarde de lei în același an. Adică de 7 ori mai mult.

Aproape jumătate (46%) din cheltuielile cu sănătatea din FNUASS (fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate), adică 25,771 miliarde de lei, au fost îndreptate către furnizori privați de servicii medicale (inclusiv farmacii).

Peste 80% din radioterapie și 90% din investigațiile PET și CT se fac la privați

Anumite domenii sunt mai privatizate decât altele. Astfel, din cheltuielile decontate de stat au mers la privat:

• patru cincimi din decontările pentru ambulatoriile de specialitate
• mai bine de 80% din investigațiile paraclinice
• 89% din serviciile de hemodializă
• 90% din investigațiile PET-CT
• peste 80% din serviciile decontate pentru radioterapie
• 33% din serviciile de chimioterapie decontate în spitale.

Dr. Garofil: Privații plătesc de trei ori mai bine specialiștii în radioterapie

Garofil spune că a fost surprins de unele din aceste procente, în special de cel de la radioterapie, acolo unde „s-au făcut investiții mari în sistemul public, dar se pare că banii merg tot în privat”.

O explicație rezidă în faptul că salariile pentru anumiți specialiști – de pildă fizicienii de la radioterapie- sunt mult mai atractive în mediul privat. „Privații îi plătesc de trei ori mai bine. Și atunci la stat nu au fizicieni și centrele publice nu pot funcționa decât în sistem de avarie”, își explică el cum înclină balanța covârșitor spre privat.

1 din 20 de paturi e în spitale private

Comparînd datele, HotNews a analizat că doar 5% din cheltuielile cu serviciile din spitale au mers la spitale private, restul de 95% fiind destinat unităților publice.

De altfel, aceasta este și proporția numărului de paturi – spitalele private furnizează doar 1 din 20 paturi de spitalizare continuă (aproape 6.000) pe plan național.

Numai că, la privat, statul plătește doar serviciile medicale, în vreme ce pentru spitalele publice trebuie să asigure salariile și toate celelalte costuri de operare, inclusiv investițiile în aparatura medicală.

Ținând cont de faptul că jumătate din sumele alocate pentru spitalele publice în 2023 s-au dus pe salarii, putem concluziona și că sumele decontate pentru servicii medicale în privat raportate la numărul de paturi sunt, în realitate, duble față de cele decontate la stat.

Asta nu înseamnă că se rambursează mai mult o procedură în privat decât la stat (sumele sunt standardizate), ci mai degrabă că privatul contractează fie cazuri mai complexe, fie proceduri mai scumpe, sau eficientizează mai bine internările.

Pe de altă parte, ca o formă de compensare, legislația permite spitalelor private să încaseze contribuții personale de la pacienți.

Scanner PET-CT. Sursă foto: Dreamstime

Autorii avansează varianta decontării internărilor din sistemul privat

În mod ideal, într-un sistem de asigurări sociale de sănătate cum are România, “pacienții asigurați ar trebui să aibă acces la servicii medicale integral decontate, indiferent dacă acestea sunt oferite în spitale publice sau private”, scriu autorii.

Realitatea e că există, de două ori, standarde duble:

-există finanțare publică și pentru salarii în spitalele publice

-spitalele private pot, spre deosebire de cele publice, să ceară bani în plus pacienților.

La capitolul medicamente, în 2023 au crescut, cu 18%, față de anul 2019 alocările din FNUASS pentru medicamentele eliberate din farmacii. O creștere spectaculoasă s-a înregistrat la medicamentele din programele naționale de sănătate (pentru boli cronice ca diabetul, boli cardiovasculare, cancer etc), pentru care cheltuielile au fost duble: aproape 10 miliarde de lei în 2023 față de 5 miliarde de lei în 2019.

2 milioane de români nu au asigurare medicală

Dacă în Germania contribuie 80% din cetățeni, în România doar 35% din populația țării contribuie la fondul național de asigurări de sănătate.

În 2023, aproape 17 milioane de români au fost asigurați medical, conform datelor CNAS, dar din toți aceștia au contribuit cu CASS numai 6.640.000 de oameni. Restul de asigurați sunt categorii exceptate de la plata contribuției: de la copii, studenți, doctoranzi, pensionari, femei însărcinate și lăuze fără venituri, persoane cu dizabilități, șomeri, deținuți, personal monahal etc.

Estimările vorbesc de aproximativ 2 milioane de români neasigurați, peste o zecime din populație. Aceștia beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale.

Din evidențele medicilor de familie, peste 95% dintre neasigurați au vârsta sub 60 de ani, ceea ce înseamnă că majoritatea sunt persoane tinere și active.

În Germania, doar copiii sunt scutiți

Având în vedere și că există multiple categorii de asigurați exceptați de la plata asigurării, ca o formă de protecție socială, autorii sugerează că neasigurații: „sunt mai degrabă persoane active care fie lucrează fără forme legale, fie desfășoară activități prin intermediul firmelor pe care le dețin, evitând astfel plata contribuțiilor (o breșă legislativă).”

„Singurii care sunt scutiți în Germania sunt copiii. În rest, 80% din populație plătește. La noi plătește 35%”, spune Dragoș Garofil, în dialog cu HotNews. „Acest sistem este nesustenabil. Nu putem să scutim pe toată lumea și să avem servicii ca în Germania”.

„Marea problemă sunt cei 5 milioane de pensionari. Sigur că ei nu trebuie să piardă la pensie, dar poate să fie găsită o soluție: le crești întâi pensiile cu 10% și apoi iei 10% pentru sănătate. Pentru că și sistemul de pensii trebuie să contribuie la sănătate, ei sunt în definitiv cei mai mari cheltuitori”, concluzionează doctorul Garofil.

Distribuie Distribuie Comentarii