Rata de mortalitate, modul și nivelul de contagiune, perioada de incubație: în condițiile în care epidemia provocată de noul coronavirus se răspândește în lume numeroase aspecte rămân necunoscute în privința noii infecții. Iată mai jos un tablou al principalelor informații dar și necunoscute legate de Covid-19, realizat de AFP.
Care este rata de mortalitate pentru Covid-19?
Mai mortală decât gripa sezonieră, dar mai puțin decât precedentele epidemii legate de un coronavirus: aici pare să se situeze periculozitatea noii maladii, denumite Covid-19, chiar dacă nu se cunoaște exact rata de mortalitate.
Potrivit cifrelor oficiale ale OMS, s-au înregistrat 2.700 de decese dintr-un total de 80.239 cazuri confirmate în lume. Majoritatea s-au înregistrat în China (2.666 din 77.780). Aceste cifre indică o rată de mortalitate ușor peste 3%.
Centrul chinez pentru controlul și prevenirea bolilor a publicat săptămâna trecută un studiu asupra celor 72.314 de cazuri confirmate, suspecte, diagnosticate clinic sau asimptomatice ale pneumoniei virate.
Este vorba de cel mai important studiu de la începutul epidemiei. Potrivit acestor rezultate, boala este benignă în 80,9% din cazuri, "gravă" în 13,8% din cazuri și "critică" în 4,7% din cazuri.
Rata de mortalitate crește cu vârsta iar persoanele de peste 80 de ani prezintă cele mai mari riscuri, cu o rată a mortalității de 14,8%. Pacienții deja afectați de boli cardiovasculare sunt cei mai amenințați, în fața diabeticilor sau a persoanelor care suferă de boli respiratorii cronice sau de hipertensiune.
Estimările globale ale ratei mortalității trebuie urmărite cu prudență deoarece nu se știe exact câte persoane sunt infectat în mod real.
Între altele, periculozitatea unei boli nu depinde doar de rata de mortalitate, ci și de capacitatea sa de a se răspândi.
"Chiar dacă doar 3% din cazuri mor, se poate ajunge la cifre importante dacă 30% sau 60% dintr-o populație este infectată", subliniază Dr Simon Cauchemez, de la Institutul Pasteur din Paris. Care este nivelul de contagiune pentru noul coronavirus?
Specialiștii par să fie de acord că fiecare bolnav infectează în medie între două și trei persoane în absența măsurilor de control (ceea ce corespunde "ratei de reproducție de bază " a bolii, sau R0). Este mai mult decât gripa (1,3), net sub rujeolă (peste 12), și comparabil cu SARS (3).
Dar cercetători avertizează asupra riscului unei posibile subestimări a numărului posibil de cazuri. Cercetătorii de la Imperial College din Londra apreciau în 21 februarie "circa două treimi din cazurile de Covid-19 ieșite din China sunt nedetectate la nivel mondial, cu rezultatul potențial al unor multiple canale nedetectate de transmise umană în afara Chinei".
Într-un alt studiu publicat luni, o echipă anglo-americană estima că "peste jumătate dintre persoanele infectate scapă de depistare".
"Una dintre dificultățile ridicate de acest virus este faptul că are (...) un întreg spectru de manifestări clinice", printre care forme ușoare, cu puține simptome, explică Daniel Lévy-Bruhl, de la agenția sanitară franceză.
Persoanele care nu prezintă decât puține simptome pot scăpa deci nedetectate.
O altă categorie, și mai greu de detectat: bolnavii care nu au niciun fel de simptome. Cercetătorii cred însă că ponderea lor în propagarea bolii este fără îndoială limitată.
"Poate că (aceste persoane) contribuie un pic, în orice caz mai puțin decât cineva care strănută, care tușește", comentează Dr Lévy-Bruhl.
Care sunt modalitățile de transmisie pentru noul coronavirus?
Virusul se transmite în principal pe cale respiratorie și prin contact fizic. Transmisia pe cale respiratorie se face prin picăturile de salivă expulzate de bolnav, spre exemplu atunci când tușește. Cercetătorii recomandă menținerea unei distanțe de contact (cel puțin un metru).
Pentru a preveni o contaminare, autoritățile sanitare insistă asupra măsurilor-barieră: spălarea frecventă a mâinilor, tușitul în dreptul cotului sau într-o batistă de unică folosință, purtarea unei măști, dacă ești bolnav etc.
Diareea ar putea fi și ea o cale secundară de transmise.
Care sunt simptomele curente și tratamentele?
Simptomele cele mai frecvente "includ tulburări respiratorii, febră, tuse, apnee și dificultăți respiratorii", arată OMS. "În cazurile cele mai grave, infecția poate antrena o pneumonie, un sindrom respiratoriu acut sever, insuficiență renală și chiar moartea".
Nu există nici vaccin și nici medicamente împotriva coronavirusului iar tratamentele constau în tratarea simptomelor. Unii pacienți primesc antivirale sau alte tratamente experimentale, a căror eficiență este în curs de evaluare.
Care este perioada de incubație pentru noul coronavirus?
Această perioadă, între infectare și apariția simptomelor, este estimată "între una și 14 zile" de către OMS, dar cel mai frecvent "în jur de cinci zile". Aceste date au condus la fixarea unei perioade de carantină de 14 zile pentru suspecți.
Dar, pe baza unora dintre cazuri, cercetători chinezi au estimat că durata de incubație poate ajunge până la 24 sau chiar 27 de zile. Dacă este corect, o izolare de 14 poate fi uneori insuficientă.
Această ipoteză este privită cu scepticism de cercetători, deocamdată.
"Nu am crezut niciodată, datele cele mai recente merg mai degrabă spre sensul reducerii duratei de incubație", spune Dr Lévy-Bruhl. Potrivit acestuia, "există foarte puține ;anse ca durata de incubație să treacă" de 14 zile.
Care este originea coronavirusului?
Noul coronavirus ar veni de la lilieci, dar cercetătorii cred că a trecut la o altă specie înainte de a se transmite la om.
Cercetătorii chinezi au afirmat că acest animal intermediar ar putea fi pangolinul, un mic mamifer amenințat de extincție. Comunitatea științifică internațională consideră ipoteza plauzibilă, dar este nevoie de mai multe verificări.
