Date noi alertează sistemul sanitar: România, pe locul 30 din 199 de ţări, în clasamentul mortalității, atât la numărul de locuitori, cât şi la cazurile de COVID-19
Conform rapoartelor reputatei şcoli de medicină Johns Hopkins din Statele Unite ale Americii, România se află în primele 15% țări din lume ca mortalitate. Performanța este slabă spre medie, scrie Libertatea .
Cu 25,40 decese la suta de mii de locuitori, România ocupă locul 30 în acest top al mortalităţii raportate la populaţie. Acest clasament este condus, în ordine, de: San Marino (123,32 decese la suta de mii de locuitori), Peru (101,94 decese la suta de mii de locuitori), Belgia (87,94), Bolivia, Brazilia, Chile, Andorra, Spania, Ecuador, SUA.
România, a 16-a dintre ţările europene din perspectiva mortalităţii
Din ţările europene, România este pe locul al 16-lea ca număr de decese raportat la întreaga populaţie, de la începutul pandemiei şi până în prezent.
Ţara europeană cu cel mai mic număr de decese COVD-19 la număr de locuitori este Slovacia: 0,99 de decese la suta de mii de locuitori.
Baza de date Johns Hopkins este actualizată zilnic şi cuprinde informaţii pentru 199 de state. Faţă de acest clasament şi datele disponibile pe worldometer sunt mici diferenţe.
Astfel, România se află pe locul 32 în clasamentul Worldometer, deoarece acesta cuprinde, înaintea ţării noastre, şi linii pentru teritoriile dependente Sant Maarten şi Aruba, insule din Caraibe care fac parte din Regatul Olandez. În total, în clasamentul Worldometer sunt numărate 215 de ţări şi teritorii.
La nivel mondial, ţara care a controlat cel mai bine epidemia de COVID-19 este Taiwan, cu o mortalitate de 0,03 decese la suta de mii de locuitori. Taiwan a avut şi o mică rată de fatalitate a cazurilor, de 1,4%. Aici au fost 517 diagnostice de COVID-19, soldate cu 7 decese.
De la Islanda la Yemen
Rata de fatalitate a cazurilor se referă la numărul de decese raportat la numărul total de cazuri depistate.
În această privinţă, România are o performanţă medie spre slabă, cu o rată de fatalitate a cazurilor de 3,7% (acest parametru variind, pe teritoriul Europei, de la 0,3%, în Islanda, la 11,1% în Italia).
Şi din acest punct de vedere, ne situăm pe locul 30 din cele 199 de ţări (locul 13 dacă ne uităm doar la cele 44 de ţări europene), pentru care oferă date cei de la centrul Johns Hopkins. Acest clasament sumbru este condus de această dată de Yemen (cu o fatalitate a cazurilor de 28,99%), urmată de Italia: 11,1% şi Mexic: 10,4%.
La polul opus se află Singapore, cu o fatalitate ce tinde spre zero. Deşi aici au fost 57.800 de cazuri de COVID-19, numai 27 dintre acestea au dus la deces.
În Europa, ţările care stau cel mai bine din perspectiva unei rate mici a diagnosticelor ce duc la deces sunt Islanda: 0,3% (cu 10 decese din 2872 de cazuri confirmate), Slovacia: 0,4% (54 de decese din 12.331) şi Georgia, 0,6%.
Cum diferă mortalitatea între ţări?
Una dintre cele mai importante căi pentru a măsura povara COVID-19 o reprezintă datele legate de mortalitate. Ţările din întreaga lume au raportat rate de fatalitate a cazurilor foarte diferite. Aceste diferenţe pot fi cauzate de:
- Diferenţe legate de numărul oamenilor testaţi. Cu cât sunt testaţi mai mulţi oameni, cu atât sunt identificate mai multe cazuri mai blânde, ceea ce scade rata de fatalitate a cazurilor.
- Discrepanţe demografice: mortalitatea tinde să fie mai mare în populaţiile mai îmbătrânite
- Caracteristici ale sistemului sanitar: De exemplu, mortalitatea creşte atunci când sistemele de sănătate sunt copleşite şi au mai puţine resurse.
- Alţi factori, neidentificaţi încă.
