Daniel Horodniceanu şi Felix Bănilă vor susţine interviurile pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT pe 11 mai
Daniel Horodniceanu şi Felix Bănilă îndeplinesc condiţiile pentru a candida la funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), urmând să susţină interviurile pe 11 mai, a anunţat, marţi, Ministerul Justiţiei.
"Candidaţii declaraţi admişi cu privire la îndeplinirea condiţiilor legale de participare la selecţie vor susţine un interviu în data de 11 mai 2018, ora 10,00, la sediul Ministerului Justiţiei din Bucureşti", se precizează în anunţul postat pe site-ul MJ.
Daniel-Constantin Horodniceanu, actualul procuror-şef al DIICOT, şi Oliver-Felix Bănilă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, sunt singurii candidaţi care s-au înscris pentru funcţia scoasă la concurs.
În luna martie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa că Daniel Horodniceanu trebuie să se înscrie în procedura de selecţie dacă va mai dori un mandat la conducerea DIICOT.
Procurorii au putut depune cereri de înscriere până la data de 7 mai inclusiv, la Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei.
Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul-şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
"Selecţia se desfăşoară în condiţiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în acest scop fiind întocmite Standardele de organizare şi desfăşurare a selecţiei procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute de art. 54, alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Standardele de evaluare a interviului susţinut în cadrul selecţiei procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, anexate", se arăta într-un comunicat al MJ remis pe 14 aprilie.
Candidaţii trebuiau să întocmească un proiect managerial privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror-şef al DIICOT, care să se încadreze într-o limită de 30 pagini.
De asemenea, ei trebuiau să depună cel puţin 10 lucrări pe care le-au întocmit în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, în ultimii cinci ani, precum şi ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale.
"Propunerea/propunerile ministrului Justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea Preşedintelui României, în vederea numirii în funcţia de conducere", preciza MJ.
Conform standardelor de organizare a selecţiei pentru funcţia de şef al DIICOT, pot fi propuşi procurorii care au o vechime minimă de 10 ani.
"Nu pot fi propuşi pentru numirea în funcţiile de conducere procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, precum şi cei care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege", indică sursa citată.
Totodată, procurorii care participă la selecţie sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de anul 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care procurorul a luat cunoştinţă despre aceasta. AGERPRES
