Dan Voiculescu şi-a luat ţeapă. Înalta Curte a respins cererea de strămutare/ Varanul rămâne la mâna ,,lupilor tineri''
Dan Voiculescu şi-a luat ţeapă. Înalta Curte a respins cerea de strămutare.
Avocaţii lui Dan Voiculescu au formulat cererea de strămutare a dosarului ICA după ce, la termenul din 1 iulie al procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, au reclamat faptul că noul preşedinte al completului de judecată nu ar fi imparţial.
La termenul din 1 iulie al dosarului ICA, judecătoarea Camelia Bogdan, preşedintele completului, a respins mai multe excepţii, cereri de amânare şi de recuzare înaintate de avocaţi şi a extins sechestrul pus pe averea preşedintelui fondator al PC, Dan Voiculescu.
Totodată, instanţa a stabilit atucni să fie extins sechestrul asigurător în cazul mai multor acţiuni şi terenuri pe care Dan Voiculescu le donase fiicelor lui, Corina şi Camelia Voiculescu. Astfel, a fost pus sechestru asigurător pe 36 de hectare de teren din strada Gârlei, pe două seturi de peste 5.000 de acţiuni de la Grivco, unul donat Corinei Voiculescu şi celălalt Cameliei Voiculescu, precum şi pe două seturi de 9,9 milioane de acţiuni, în valoare de aproximativ două milioane de lei, de la Compania de Cercetări Aplicate şi Investigative. Completul de judecată a extins sechestrul asigurător şi pe mai multe bunuri ale celorlalte persoane acuzate în această cauză.
La termenul din 7 iulie, au fost audiaţi inculpaţii din dosarul privatizării ICA, iar la final instanţa a stabilit un nou termen de judecată în 4 august, când ar urma să dea declaraţii martorii.
Dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare este judecat din 1 iulie de completul format din magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, aceştia fiind desemnaţi după ce preşedintele completului iniţial, Stan Mustaţă, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar celelălalt membru, Florică Duţă, s-a pensionat.
Dan Voiculescu declara, în 1 iulie, că dosarul ICA nu se apropie de final şi nu se teme pentru judecarea acestuia, precizând că s-a uitat pe CV-ul Cameliei Bogdan, care judecă această cauză, şi are încredere în ea, pentru că este documentată, "e specializată în spălarea banilor".
"Nu mi-e teamă. M-am uitat pe CV-ul doamnei judecător Camelia Bogdan şi am văzut că e documentată, e preocupată de studiu, are foarte multă comunicări, lucrări şi e specializată în spălarea banilor. Am mare încredere că, fiind specializată în spălarea banilor, va fi în măsură să vadă cum mi-am spălat eu banii cu proprii bani. Pentru că acolo e vorba numai de banii mei, nu s-a spălat niciun alt ban, ca atare comparaţia cu Vîntu nu are nicio legătură", a spus Dan Voiculescu.
În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la şase ani de închisoare cu executare. Instanţa a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe Domnişoru, instanţa a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.
Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel, care va da o decizie definitivă în acest dosar.
Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.
