Cei doi magistraţi de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă de marţi dosarul privind privatizarea ICA au extins sechestrul asigurător pe mai multe bunuri ale lui Dan Voiculescu şi ale celorlalte persoane acuzate în această cauză. Dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care este judecat, printre alţii, Dan Voiculescu, a primit un nou termen de judecată pentru 7 iulie, când ar urma să fie audiaţi inculpaţii care vor dori să dea declaraţii.

Termenul de marţi al procesului s-a încheiat în jurul orei 17.00, după ce magistraţii Curţii de Apel Bucureşti care judecă dosarul au extins sechestrul asigurător pe mai multe bunuri ale lui Voiculescu şi ale celorlalte persoane acuzate în această cauză.

Instanţa a stabilit să fie extins sechestrul asigurător în cazul mai multor acţiuni şi terenuri pe care Dan Voiculescu le donase fiicelor lui, Corina şi Camelia Voiculescu. Astfel, a fost pus sechestru asigurător pe 36 de hectare de teren din strada Gârlei, pe două seturi de peste 5.000 de acţiuni de la Grivco, unul donat Corinei Voiculescu şi celălalt Cameliei Voiculescu, precum şi pe două seturi de 9,9 milioane de acţiuni, în valoare de aproximativ două milioane de lei, de la Compania de Cercetări Aplicate şi Investigative.

De asemenea, completul de judecată format din Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, care judecă de marţi dosarul ICA, a extins sechestrul asigurător şi pe mai multe bunuri ale celorlalte persoane acuzate în această cauză.

După această decizie a instanţei, avocaţii inculpaţilor i-au recuzat pe cei doi judecători, invocând faptul că au instituit sechestrul asigurător în această fază a dosarului.

Judecătoarea Camelia Bogdan, preşedinta completului de judecată, a precizat că acest sechestru ar fi trebuit pus încă din faza de urmărire panală.

Anterior, instanţa a respins excepţiile ridicate de avocaţi la unul dintre termenele dosarului ICA. Avocaţii ceruseră, la termenul din 15 aprilie, ca decizia luată de prima instanţă, respectiv Tribunalul Bucureşti, prin care s-a respins restituirea dosarului la procurori, pentru refacerea urmăririi penale, să fie reanalizată de un judecător, în Camera Preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti. De asemenea, avocaţii au solicitat atunci anularea Hotărârii de Guvern 290/2002, prin care Institutul de Cercetări Alimentare a fost trecut din proprietatea statului în proprietate privată.

Dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare este judecat, de marţi, de un complet format din magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, aceştia fiind desemnaţi după ce preşedintele completului iniţial, Stan Mustaţă, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar celelălalt membru, Florică Duţă, s-a pensionat.

La începutul şedinţei de judecată, avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a cerut un nou termen, pentru ca cei doi judecători să poată depune la dosar hotărârea Consiliului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti prin care ei au fost repartizaţi în acest complet.

Citeşte şi: Voiculescu: Nu mă tem pentru dosarul ICA. Jjudecătoarea Bogdan este "specializată în spălarea banilor" 
Citeşte şi: Complet nou de judecată pentru Voiculescu: Camelia Bogdan l-a condamnat pe SOV, Mihai Alexandru Mihalcea a respins o cerere de eliberare a acestuia 
Avocatul Gheorghiţă Mateuţ a fost susţinut şi de apărătorii celorlalţi inculpaţi din dosar, însă cerereile lor au fost respinse de cei doi judecători.

După ce instanţa s-a pronunţat pe aceste cereri, două avocate din dosar au cerut recuzarea judecătorilor, invocând aceleaşi considerente şi arătând că formulează cererea în baza articolului 67 alineatul 4 din noul Cod de procedură penală.

Potrivit articolului 67, alineatul 4, "cererea de recuzare se formulează oral sau în scris, cu arătarea, pentru fiecare persoană în parte, a cazului de incompatibilitate invocat şi a temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formulării cererii. Cererea de recuzare formulată oral se consemnează într-un proces-verbal sau, după caz, în încheierea de şedinţă".

Instanţa a respins şi cererea de recuzare, arătând că aceasta nu poate fi formulată în baza articolului invocat.

Dan Voiculescu a declarat, înainte de judecarea cauzei, că dosarul ICA nu se apropie de final şi nu se teme pentru judecarea acestuia, precizând că s-a uitat pe CV-ul Cameliei Bogdan, care judecă această cauză, şi are încredere în ea, pentru că este documentată, "e specializată în spălarea banilor".

"Nu mi-e teamă. M-am uitat pe CV-ul doamnei judecător Camelia Bogdan şi am văzut că e documentată, e preocupată de studiu, are foarte multă comunicări, lucrări şi e specializată în spălarea banilor. Am mare încredere că, fiind specializată în spălarea banilor, va fi în măsură să vadă cum mi-am spălat eu banii cu proprii bani. Pentru că acolo e vorba numai de banii mei, nu s-a spălat niciun alt ban, ca atare comparaţia cu Vîntu nu are nicio legătură", a spus Dan Voiculescu.

În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la şase ani de închisoare cu executare. Instanţa a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe Domnişoru, instanţa a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.

Tribunalul Bucureşti a dispus confiscarea de la Dan Voiculescu a sumei de 2.984.358,3 lei, reprezentând contravaloarea a 9.847.000 de acţiuni ICA donate uneia dintre fiicele sale şi a sumei de 2.984.358,6 lei, pentru alte 9.847.000 de acţiuni ICA, şi acestea donate fiicei sale.

Instanţa a dispus atunci menţinerea sechestrului asigurător instituit de procurorii DNA pe conturi ale lui Dan Voiculescu, până la concurenţa sumei de 20 de milioane de lei, precum şi pe un imobil al acestuia din zona Kiseleff, care are o valoare estimată la 250.000 de euro.

Judecătorul a menţinut şi sechestrele asigurătorii instituite de procurori pe imobilele mai multor inculpaţi din dosar. Astfel, au rămas sub sechestru imobilele aparţinând lui Sin Gheorghe în valoare de 110.000 de euro, Vica Ene - 88.000 de euro, Mencinicopschi - 456.000 de euro, Sandu Jean Cătălin - 210.000 de euro.

De asemenea, instanţa a menţinut atunci sechestrul asigurător în cazul lui Sorin Pantiş - pe un teren, două apartamente şi bunuri, în valoare totală de 2.020.000 de euro, Alexandru Petre - pe jumătate dintr-un imobilul cu o valoare estimată de 110.000 de euro, Vlad Nicolae Săvulescu - pe teren şi clădire cu o valoare estimată de un milion de euro şi pe jumătate dintr-un alt imobil cu o valoare estimată de 95.000 de euro.

Instanţa a mai dispus anularea parţială a notei privind propunerea de vânzare a acţiunilor gestionate de ADS la SC ICA SA Bucureşti şi a celor două exemplare ale procesului verbal de predare-primire care ar fi fost întocmit în fals la acea vreme de Mencinicopschi, în calitate de director general al institutului, şi Sorin Pantiş, în calitate de director general executiv al SC Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SA Bucureşti.

Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.

Distribuie Distribuie Comentarii