Dan Turturică: Când și de ce i-a fost retrasă lui Dragnea viza de SUA. Și de ce este irelevant
Cazarea Vioricăi Dăncilă la hotelul lui Trump din Washington este o nouă confirmare pentru ce scriam în urmă cu o zi, pe Facebook: vizita sa în SUA are ca principal scop încercarea de a transmite în țară mesajul că Dragnea e “pe mână” cu americanii și că noua tentativă de a da Ordonanțele de urgență salvatoare are binecuvântarea Washingtonului. De aceea a ieșit și Dragnea aseară la Antena 3, să recircule vechea teză că doar ambasada SUA la București îi este ostilă în timp ce restul administrației americane e de partea lui, scrie jurnalistul Dan Turturică pe Blogul său, Turturică.ro
Cât de adevărată este această teză se vede cu ochiul limpede din numărul de întâlniri oficiale pe care marioneta sa, Vasilica, le-a avut în această vizită: ZERO! Pentru cine are cât de cât habar de simbolistica diplomatică, mesajul primit de Dragnea este de-a dreptul strident: ești un paria! Cunosc numeroși șefi de instituții, unele minore, care atunci când s-au dus în vizită în SUA pentru diverse motive, inclusiv personale, dar au vrut să profite de deplasare și au solicitat întâlniri cu oficiali americani au fost primiți cu brațele deschise. La nivelul lor, bineînțeles, dar au fost primiți oficial în diverse instituții, fără nicio ezitare.
Contrastul cu tratamentul de care au parte Dăncilă și Dragnea este izbitor. Când premierul unei țări partener strategic se află în America și nu i se acceptă sau nu i se organizează nicio întâlnire cu vreun membru al administrației, indiferent cât de simbolică, gravitatea semnalului este de cod roșu pentru starea relației dintre cele de două guverne.
Acesta este, de altfel, motivul pentru care Dragnea nu s-a mai dus la micul dejun de rugăciune la care i se aranjase să fie invitat. A cerut ca măcar o întâlnire oficială să îi fie organizată, cât de mică, dar i s-a spus pas. De aceea a inventat pretextul că nu merge la Washington pentru că are o criză de rezolvat în partid. Nu a suportat gândul că va traversa oceanul și nu va putea să se mai împopoțoneze cu vreo poză prin care să demonstreze haitei că el este “alesul.”
Între timp, mai toți cei care au fost plătiți în ianuarie 2017 pentru a-i aranja poza cu Trump au ajuns fie la închisoare, fie sunt anchetați pentru fapte grave. Tot ce i-a mai rămas a fost să își pună nădejdea în liota de lobbyiști prin care își transmite amenințările și cerșește sprijinul investitorilor din domeniul militar și energetic. Dar nici măcar ei nu i-au putut obține nimic.
De ce? Pentru că Dragnea este în ochii administrației americane nu doar un politician corupt, dispus să distrugă Justiția pentru a scăpa de închisoare, ci și principalul responsabil pentru transformarea României din țară predictibilă în țară cu grad ridicat de risc.
Acest lucru mi-a fost confirmat recent de un înalt oficial al Departamentului de Stat. L-am întrebat ce ar trebui să se întâmple ca investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră să înceapă. Dacă s-ar renunța la ”taxa pe lăcomie” ar fi suficient? Dacă s-ar schimba Legea gazelor off-shore? Sau există alte lucruri pe care dacă guvernul le-ar face mâine i-ar mulțumi pe investitorii americani și ar da verde pentru începerea proiectelor?
Răspunsul a fost sec: ”Nu!”. ”România nu mai este o țară sigură pentru ei. Ce s-a întâmplat în decembrie, dar și modul în care a fost adoptată Legea off-shore, după ce a fost modificată în ultimul moment de un singur om, după luni de negocieri, i-a pus serios pe gânduri. Orice plan de afaceri și-ar face el trebuie să includă o doză mare de incertitudine, deoarece și dacă problemele existente ar fi rezolvate mâine, nu există nicio garanție că tot din senin nu vor reapărea, aceleași sau altele, peste două luni.”
Asta a reușit să facă Dragnea din România, secondat de Orlando Teodorovici (acuzat din ce în ce mai insistent că face jocul Rusiei), cu o ordonanță de urgență devastatoare pentru oamenii de afaceri. Un loc în care investitorii americani (și nu numai) se vor gândi de cinci ori înainte să mai bage bani. Pentru că oricând poate fi pusă pe masă, fără nicio justificare solidă, o nouă Ordonanță de Urgență care să le arunce în aer afacerea. Și culmea, tot Dragnea se plânge că nivelul parteneriatului economic este sub potențial.
Ce puteau să-și dorească mai mult rușii?! Ei oricum nu au bani să investească nici măcar în Crimeea, darămite în România. Tot ce așteaptă de la aliații lor de la București este să-i împiedice pe americani să o facă. Planul clasic pentru a ne readuce la statutul de no-man’s-land din vremea lui Ceaușescu.
Cu un asemenea profil, cunoscut la Washington până în cele mai mici detalii, cât de relevant este dacă Dragnea mai are sau nu viză de SUA? Absolut deloc. Dar pentru a lămurile lucrurile, trebuie spus că Liviu Dragnea nu mai are viză de Statele Unite încă de anul trecut, din aprilie 2018, de când a fost condamnat definitiv în dosarul ”Referendumul.” Întocmai cum i s-a întâmplat și lui Adrian Năstase.
Cu toate acestea, teoretic, lui Dragnea i s-ar putea permite să intre în SUA, pentru a participa la un anumit eveniment sau întâlnire. Și asta pentru că atâta vreme cât legile și poporul român îi permit să dețină o demnitate publică, America va prefera să nu pună într-o poziție stânjenitoare un partener strategic refuzând intrarea unui celui de-al patrulea om în stat.
Însă, faptul că i s-ar fi permis, de exemplu, participarea la micul dejun de rugăciune de la Casa Albă nu înseamnă absolut nimic câtă vreme lui Dragnea i s-a retras altceva, mult mai important decât viza: capitalul de încredere. Pentru americani, ca și pentru toți cei care cred în parteneriatul cu SUA, șeful PSD este principalul inamic al proiectului româno-american și implicit principalul aliat al Rusiei la București.