Dan Dungaciu: Pentru România, alegerile din Republica Moldova ar trebui să fie esenţiale - o sabie a lui Damocles
Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre, prof. univ. Dan Dungaciu, a apreciat marţi că alegerile parlamentare care urmează să aibă loc în Republica Moldova sunt esenţiale pentru România, având în vedere că ţara noastră a girat de-a lungul timpului pentru guvernarea de la Chişinău.
"Cred că pentru România alegerile parlamentare de la Chişinău ar trebui să fie esenţiale, pentru că îşi joacă, într-un fel, prestigiul, atâta cât mai are, în faţa partenerilor europeni. România a girat de fiecare dată. Cum îi sancţionau europenii, cum România mai făcea o şedinţă de Guvern. Cum le tăiau banii europeni, cum România mai dădea nişte bani. Toate guvernele au făcut asta, de ani de zile, indiferent cine a fost premierul. (...) Este o sabie a lui Damocles ceea ce urmează să se întâmple la Chişinău. E o responsabilitate pentru România, pe care cred că România nu a mai avut-o de multă vreme, apropo de spaţiul de la estul ei", a precizat Dungaciu, la dezbaterea cu tema "De la furtul miliardului la furtul alegerilor - 25 ianuarie, debutul campaniei electorale în Republica Moldova", organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre.
El a afirmat că niciodată în Republica Moldova "amestecul de teamă, frustrare şi furie" nu a fost atât de pregnant. Dan Dungaciu a opinat că, în acest context, este posibil ca sondajele de opinie să nu reflecte opţiunile reale ale populaţiei. Totodată, a făcut un apel la responsabilizare pentru oficialii de la Bucureşti, având în vedere relaţiile dintre Chişinău şi Bruxelles.
"România a girat - noi am mai spus-o aici, la fundaţie - iresponsabil, ani de zile, o guvernare de care s-a săturat practic toată Europa. Oficiali germani nu merg la întâlniri cu oficiali din Republica Moldova, pentru că nu vor să fie prezenţi. Este o Românie care s-a izolat practic de partenerii europeni, pentru ce? Ca să susţină ce? O Republică Moldova care probabil nu a fost în relaţii atât de reci cu Bruxelles nici pe vremea 2007 - 2009, a lui Voronin. Acesta este un risc de ţară asumat. Sunt nişte oameni care ar trebui să se responsabilizeze apropo de asta. Şi dacă - Doamne fereşte - se întâmplă ceva în această campanie electorală şi vreun candidat e scos din cursă sau rezultatul în urma acestei campanii va fi că alegerile nu au fost corecte, România ce va mai putea să spună? Poziţionarea în acest moment a Bucureştiului este extrem de riscantă. Apelul pe care noi îl facem de la FUMN este pentru responsabilizare, pentru că e un risc major. Şi dacă - Doamne fereşte - rezultatul alegerilor va fi unul de esenţă geopolitică, geostrategică, adică ne vom duce pe o guvernare între domnul Dodon şi domnul Plahotniuc (...) ce se va întâmpla cu credibilitatea României în această regiune?", a întrebat Dan Dungaciu.
După ce, în cadrul dezbaterii FUMN, liderii blocului electoral ACUM din Republica Moldova, Maia Sandu şi Andrei Năstase, au prezentat contextul în care se desfăşoară alegerile parlamentare din această ţară, Dan Dungaciu a spus că este "deprimant să constaţi" că este necesară organizarea unor declaraţii de presă la Bucureşti pentru a face cunoscută situaţia de la Chişinău.
"Din păcate, nu cred că a existat o perioadă în care Cortina de Fier - dacă vreţi - sau cortina între cele două state să fie atât de pregnantă. Poate că în perioada 2007 - 2009, pe vremea guvernării Voronin, dar nici atunci. În realitate, în România nu se cunoaşte aproape deloc ce se întâmplă în Republica Moldova şi aceasta este şi o consecinţă a 'succesului' spaţiului mediatic comun despre care s-a vorbit cu ani de zile în urmă. Spaţiul mediatic comun e sublim, dar - vorba lui Caragiale - nu există. În momentul acesta, să te informezi în România despre ce se întâmplă în Republica Moldova este aproape imposibil, dacă nu te duci pe internet. Iar pentru cetăţenii Republicii Moldova să afle ce se întâmplă în România sau care sunt anumite poziţionări faţă de Republica Moldova, mai ales atunci când acestea sunt niţel contondente, e aproape o imposibilitate. România chiar dacă ar dori să transmite mesaje oficiale în Republica Moldova, pe televiziunile de acolo, îi va fi foarte complicat", a declarat Dungaciu.
Dr. Petrişor Peiu, director al FUMN, a atras atenţia asupra faptului că, în luna septembrie, la ultimul raport public al Biroului Naţional de Statistică din Republica Moldova, a fost anunţat un deficit de cont curent de 10%, pe care el l-a catalogat ca fiind "uriaş faţă de Europa" şi "pentru un stat care îşi doreşte un alt model de dezvoltare". Peiu a pus acest lucru pe seama deficitului comercial "imens". El a mai apreciat că interesul României ar fi acela de a-şi susţine firmele să investească în Republica Moldova, şi nu acela de a finanţa un regim "care nu deschide economia" ţării.
"Tot timpul m-a fascinat uşurinţa cu care în Republica Moldova se ocoleşte dosarul economic. Deşi este una dintre ţările cele mai sărace, mai puţin evoluate din acest punct de vedere din Europa, dezbaterea a ocolit cu grijă, de foarte mulţi ani, acest dosar economic, şi anume problemele care au făcut din Republica Moldova una dintre cele mai sărace state europene, precum şi modalitatea prin care cineva ar încerca vreodată să rezolve aceste probleme. (...) Să nu ne lăsăm minţiţi de nişte cifre care nu spun nimic, pentru că ele trebuie puse în context. Se spune că anul trecut Republica Moldova a avut probabil o creştere a PIB de peste 4%. Adică a avut mai puţin decât are România, o ţară spre care Republica Moldova ar trebui să conveargă. Putem vorbi de creştere în Republica Moldova atunci când acea creştere este cu 3 - 5% mai mare decât a ţărilor pe care vrea să le prindă din urmă. Republica Moldova va avea creştere economică reală dacă Europa de Est va creşte cu 3%, Republica Moldova ar creşte cu 7 - 8%. Or acest lucru nu se poate pe modelul economic actual", a mai spus el. AGERPRES
