Dăianu: Planul european de redresare, care se adaugă bugetului UE, este un ''bulgăre de aur'' pentru economia noastră
Planul european de redresare, care se adaugă bugetului Uniunii Europene, este un ''bulgăre de aur'' pentru economia noastră, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
''În 2021, 2022, 2023, este obligatoriu să utilizăm cât mai multe resurse europene pentru a susţine cererea şi oferta interne agregate, prin programe de dezvoltare de anvergură. Este ceea ce am numit 'chestiunea macroeconomică', având în vedere perioada în care avem de efectuat corecţia macroeconomică. De menţionat că Planul european de redresare prevede ca circa 70% din resurse să fie utilizate între 2021-2022", arată Daniel Dăianu, într-o prezentare susţinută la conferinţa anuală a Deloitte România şi postată pe pagina de internet a Consiliului Fiscal.
Preşedintele Consiliului Fiscal menţionează că bugetul UE şi Planul de redresare ar însemna pentru România resurse investiţionale de peste 4% anual excluzând subvenţiile agricole. Cu resursele proprii ale bugetului, România ar putea depăşi 6-7% din PIB investiţii publice, la care s-ar adăuga investiţii private.
"În 4-5 ani putem reduce mult decalajul în materie de infrastructură de bază, între care autostrăzi şi căi ferate, sistemul de sănătate publică, digitizare; se poate reface sistemul de irigaţii şi reamenajare a teritoriului - mari proiecte în aceste domenii sunt eligibile pentru Planul european de redresare şi Cadrul Financiar Multianual (MFF). Se poate dezvolta puternic agribusiness-ul, ceea ce ar conta enorm, având în vedere impactul schimbării de climă. Planul european de redresare, care se adaugă bugetului UE, este un 'bulgăre de aur' pentru economia noastră", susţine Daniel Dăianu.
Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, România "are un hop mare de trecut în 2020", al finanţării deficitelor (şi refinanţarea datoriei publice).
"Pentru 2021, misiunea finanţării depinde de evitarea unei greşeli fatale în politica economică. Creşterea cu 40% a punctului de pensie trebuie să fie evitată. Altminteri, am suferi o retrogradare a riscului suveran, o destabilizare a economiei. Este posibil să fie continuate unele măsuri pentru sprijinirea economiei şi în 2021, în funcţie de evoluţia pandemiei, dar nu trebuie să fie generale şi nici nu pot fi de anvergură; este bine să fie selective. Corecţia macroeconomică este necesară, dar nu trebuie să fie brutală, pentru a evita să introducem noi economia într-o nouă recesiune; se poate întinde pe perioada 2021-2023/24 având în vedere că avem de adus în jos un deficit de peste 9% din PIB şi care conţine o componentă structurală majoră - nu ca în alte state din UE unde precumpănitoare sunt cheltuieli one-off. Corecţia trebuie să cuprindă două componente: a) raţionalizare de cheltuieli şi b) creştere de venituri fiscale - extinderea bazei de impozitare, o colectare mai bună. În perioada de criză trebuie evitată creşterea de impozite", subliniază Daniel Dăianu.
Conform prezentării, creşterea de venituri fiscale/bugetare este necesară pentru a furniza bunuri publice esenţiale societăţii româneşti, având în vedere provocări mari actuale şi în viitor. Trebuie să finanţăm mai bine sănătatea publică, educaţia, să ne protejam de schimbarea de climă etc., subliniază economistul.
"Avem o colectare a veniturilor fiscale considerabil inferioară în raport cu ceea ce s-ar putea obţine (nu numai gradul foarte scăzut de eficienţă la colectarea TVA, ilustrată de Eurostat). Plaja veniturilor fiscale în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 30-38% din PIB (medie 34-35%), în timp ce în România nivelul este mult sub, mai puţin de 27% din PIB în 2019. Polonia, Bulgaria sunt cazuri elocvente pentru reforma mecanismelor de colectare, creşterea bazei de impozitare, pentru informatizarea sistemului de colectare, care au adus la bugetul public puncte procentuale din PIB. Să ne propunem să ajungem cu veniturile fiscale la circa 30% din PIB în 3-4 ani, ceea ce ar putea duce veniturile proprii ale bugetului, ce includ venituri nefiscale, către 33% din PIB. Lupta contra evaziunii fiscale şi contra tax avoidance este obligatorie; colaborarea la nivelul UE şi OCDE poate ajuta", spune Dăianu.
Preşedintele Consiliului Fiscal afirmă că este nevoie de o alianţă între stat, mediul de afaceri şi cetăţeni pentru a combate evaziunea fiscală şi evitarea plăţii taxelor.
"Este necesar ca firmele internaţionale să fie impozitate acolo unde îşi desfăşoară operaţiunile, nu unde sunt înregistrate. CDR şi alte organizaţii similare să fie vocale în acest sens - mă refer la un regim fiscal corect, atunci când cer un mediu de afaceri prietenos. Avem nevoie de o alianţă strategică între stat, mediul de afaceri, societatea civilă pentru folosirea eficientă a banului public, a resurselor europene", arată, printre altele, acesta.
Potrivit sursei citate, România avea un stoc de datorie publică relativ scăzut, circa 35% din PIB în 2019, şi o datorie externă totală (publică şi privată) de aproape 48% din PIB în acelaşi an (2/3 fiind a sectorului privat).
Daniel Dăianu subliniază faptul că problema este de flux în cazul României de deficite şi priveşte presiuni mari pe buget.
"Creşterea datoriei publice din cauza unor cheltuieli permanente, în condiţiile unor venituri fiscale/bugetare foarte joase, poate strica şi mai mult starea finanţelor publice. În cele mai multe state state din UE corecţia bugetelor se va face mult mai uşor, deoarece grosul creşterii deficitelor în 2020 este one-off. România ar fi singura economie ce ar continua cu deficit peste 9% din PIB în lipsa unor măsuri de corecţie. Aceasta nu este o situaţie sustenabilă. Şi este de repetat, cu cât am aloca mai mult la cheltuieli permanente, cu atât am avea mai puţin pentru a combate efectele crizei economice, inclusiv protejarea locurilor de muncă", afirmă Daniel Dăianu.
El precizează că există o capcană ce nu trebuie subestimată când se face comparaţie cu alte ţări.
"O scădere agresivă a ratei de politică monetară, cu injecţii mari de lichiditate prin achiziţii considerabile de titluri de stat - adică un QE extins, în conjuncţie cu deficite bugetare în creştere şi care nu ar fi induse în principal de costul combaterii crizei, ar lovi încrederea în leu. Aşa ceva s-ar vedea în conversia leilor în valută, plecare de bani în străinătate; economisirea internă ar fi exportată. Sistemul bancar ar suferi ieşiri de lichidităţi şi eforturi ale băncii centrale ar fi necesare pentru a le compensa, dar cu pierdere importantă de rezerve valutare. UE te poate ajuta (cum s-a întâmplat în 2009), poţi avea şi sprijin din partea BCE (apropos de aranjamentul repo), de la instituţii financiare internaţionale, dar trebuie să nu ajungi într-o situaţie foarte dificilă", atrage atenţia Dăianu.
În opinia acestuia, dacă pandemia este controlată, vom avea o creştere probabilă de circa 5% în medie în Europa în 2021, cu mutaţii structurale însă inevitabile, ce se vor vedea în anii ce vin şi vor aduce noi provocări guvernelor.
"În pofida rebound-ului din Q3 şi Q4, declinul economic în 2020 în zona euro va fi de circa 8% din PIB ca medie, cu diferenţe mari între nord şi sud. În România, declinul va fi între 4 şi 5%, cu deficit bugetar în jur de 9% din PIB. În 2021 va fi creştere a PIB-ului, dar atingerea nivelului pre-pandemie va fi probabil în 2022", consideră Dăianu. AGERPRES
