Programul privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații este unul complex și se va derula în etape până în anul 2020, fondurile bugetate pentru 2017 fiind de peste 1,41 miliarde de lei, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

"Programul de refacere a sistemului de irigații este unul complex. Este foarte greu să reconstruiești sistemul de irigații în România. Numai canalele de irigații care trebuie refăcute, recalibrate și racordate la sistem, puse cap la cap, înseamnă drumul de aici până la Berlin și înapoi. Noi le atacăm în etape, începem prima etapă anul acesta, a doua în 2018, iar a treia în 2019 și le vom termina în 2020. Este vorba de un total de 1,9 milioane de hectare", a precizat ministrul Agriculturii.

Acesta a subliniat că, în bugetul Ministerului Agriculturii din 2017, există o sumă alocată numai pentru refacerea sistemului de irigații, respectiv 1,41 miliarde de lei, însă mai sunt prevăzute alte 90 de milioane de lei pentru a putea oferi fermierilor apa gratuită până la stația de punere sub presiune.

"Avem actul normativ pus în mișcare pentru a oferi apă gratuită fermierilor la stațiile de punere sub presiune, dar îi condiționăm să irige pe cei care au posibilități. Acum, până în prezent, avem cereri pentru irigații pe 400.000 de hectare, o suprafață semnificativă, aproape cât Israelul. În a doua parte anului o să începem lucrul efectiv la stațiile de pompare, care înseamnă agregate de pompare, înlocuirea aparaturii, a motoarelor, o muncă tehnică extrem de complexă realizată de oameni care știu domeniul, consacrați în această activitate. Nu oricine se leagă de o stație de pompare. O stație de pompare, sigur la o dimensiune mai mică, înseamnă o jumătate de hidrocentrală de la Porțile de Fier", a explicat șeful MADR.

Programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din 2017 prevede refacerea unui număr de 40 de amenajări de irigații, care vor acoperi după finalizare circa 1,3 milioane de hectare.

"Anul acesta avem în calcul refacerea unui număr de 40 de amenajări și avem suma de 1,41 miliarde de lei asigurată de la bugetul de stat. Începem cu amenajările de irigații din județul Brăila — Terasa Ialomița Călmățui, din județul Călărași — Borcea de Sus și Boianu Sticleanu, dar și cu cele de la Carasu Galeșu din Constanța și Nedea Măceșu din Dolj. Toate aceste amenajări acoperă 484 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă și peste 200.000 de fermieri, evident când se va finaliza programul", a adăugat Daea.

Unul dintre proiectele aflate anii trecuți în atenția guvernanților pentru reabilitare în acest sector era Canalul Siret Bărăgan, dar care nu mai este considerat în prezent o prioritate de actualul Guvern, din cauza costurilor ridicate.

"Nu îl mai avem în calcul pentru că, din punctul nostru de vedere, este o lucrare foarte costisitoare", susține ministrul Agriculturii.

De asemenea, șeful MADR a menționat că s-a început și dezvoltarea sistemului antigrindină, iar până la sfârșitul anului vor exista 60 de puncte de lansare din trei puncte de comandă operaționale.

"Am început și programul antigrindină. Este în derulare, iar la 15 aprilie vor fi 34 de puncte de lansare operaționale. Acum avem 23 și vom mai termina 11, iar până la sfârșitului anului încă 26. În total, vom avea 60 de puncte de lansare cu trei centre de comandă operaționale și vom crește suprafața protejată de la 280.000 de hectare la 500.000 de hectare. La anul vrem să ajungem cu 835.000 de hectare protejate. Vom începe și cu stimularea precipitațiilor, dar aceasta este o etapă mai dificilă și încă nu avem conturate soluțiile din punct de vedere științific", a adăugat ministrul Agriculturii.

România prezintă un risc considerabil față de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est și est a țării, conform rapoartelor internaționale relevante și analizelor efectuate de Administrația Națională de Meteorologie.

Seceta, inundațiile și alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilității producției și a securității alimentare naționale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităților de dezvoltare economică în pofida existenței potențialului din agricultură.

Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980 — 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă, se arată într-un document publicat pe site-ul MADR privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații.

Sistemele de irigații din România au fost construite până în anul 1990, suprafața amenajată pentru irigații ocupând circa 22% din suprafața agricolă a țării și circa 34% din suprafața arabilă. În prezent, România dispune de o suprafață amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane hectare, din care 1,5 milioane hectare reprezintă suprafața viabilă și marginal viabilă, însă viabilă efectiv este de numai 823.000 hectare.

Potrivit documentului, amenajările de irigații din România sunt într-un stadiu avansat de degradare, iar pe 75% din suprafața acestora, irigațiile nu sunt funcționale, iar cele funcționale sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de apă și energie și costisitoare pentru fermieri.

AGERPRES