„Dacă nu vom asista la o schimbare de practică, șocantă la numai 6 luni după cazul Șoșoacă, decizia CCR nu e greu de anticipat”
Din 6 decembrie au curs manipulările voite, nu cred că putem vorbi despre erori în cazul unor avocați cu experiență, privind rolul instituțiilor de justiție interne și internaționale, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe spotmedia.ro .
În spatele acestor perdele de fum menite să întrețină vie iluzia nerealistă a reluării turului al doilea, ceea ce putea fi corectat și, în mod cert, trebuia discutat serios a rămas neatins. Văicăreala deja reluată pe această temă nu are nicio valoare.
Inepțiile
Călin Georgescu a pierdut rând pe rând în toate instanțele sesizate după anularea turului al doilea.
În plan intern, CAB și ICCJ au arătat ceea ce știe nu numai un student la drept, ci și o persoană alfabetizată în privința funcționării instituțiilor statului român. Anume:
- o decizie CCR nu poate fi desființată de nicio instanță de judecată, pentru că hotărârile CCR sunt definitive și general obligatorii.
- CCR este, potrivit Constituției, prin definiție, un organism cu dublă valență politico-judiciară, judecătorii CCR nu sunt magistrați precum judecătorii instanțelor de judecată, iar regulile procedurale ale dreptului comun nu le sunt aplicabile în procesul electoral, inclusiv contradictorialitatea părților sau procedura revizuirii.
Deci ceea ce a decis CCR rămâne așa până când doar CCR ar zice altfel în cadrul altei proceduri. Asta înseamnă că din prima clipă tot circul acțiunilor, contestațiilor, petițiilor a fost inutil și manipulator.
Așa cum a fost și festivalul acțiunilor la diferite instanțe internaționale. Tribunalul UE a respins cererea de reluarea a turului al doilea ca „în mod vădit inadmisibilă și în parte pe motiv de necompetență vădită”.
CEDO a respins acțiunea lui Călin Georgescu tot că inadamisibilă, precizând că ea nu are în competență decât alegerile pentru zona legislativă, iar președintele României nu are atribuții de acest fel.
Explicațiile au fost și pentru cei total ignoranți, precum Elon Musk, care întreba pe X: cine e această CEDO care își permite să anuleze alegeri. I s-a explicat de la cel mai înalt nivel.
Unele dintre aceste manipulări au avut și accente cutremurător de ridicole, de antologie, lansate de avocații dlui Georgescu: știrea despre niște mediatori din Canada care ar fi obligat România să organizeze turul al doilea și despre procurorii Curții Penale Internaționale, specializată în genocid și crime de război comise de șefii de stat și militarii de top, care ar fi în drum spre România ca să îi ancheteze pe judecătorii CCR.
În loc de aceste tâmpenii colosale, moarte din start, energiile puteau fi concentrate pe analiza unei schimbări a legii, invocată încă de la cazul Șoșoacă.
Mai precis, dacă competența în materia alegerilor prezidențiale este cazul să rămână la Curtea Constituțională sau dacă, măcar procedura absolut netransparentă, fără dreptul de apărare al candidatului, nu ar trebui schimbată. În cazul celorlalte tipuri de scrutine, competența revine instanțelor de judecată, conform procedurii contenciosului administrativ.
Nu s-a întâmplat asta, extremiștii nu au depus niciun efort în acest sens, deși premierul promisese o revizuire după eliminarea Dianei Șoșoacă, iar un proiect de lege deja există, depus de USR. Deci vom merge înainte cu același reguli.
Ce urmează?
Pe orice candidatură, inclusiv a dlui Georgescu, se pronunță mai întâi BEC, alcătuit din judecători și reprezentanți ai partidelor politice, în cazul de față, duminică la ora 16:00.
BEC analizează îndeplinirea condițiilor legale ale candidaturii - vârsta, cetățenia și cazierul candidatului care nu trebuie să aibă restrângeri ale dreptului de a fi ales, validitate și lista completă a documentelor depuse la dosar, semnăturile în număr de minimum 200 de mii.
BEC are la dispoziție maximum 48 de ore pentru o decizie. După care, în 24 de ore, pot fi depuse contestații la CCR.
Curtea Constituțională reanalizează decizia BEC, dar în cazul Șoșoacă a introdus prin Hotărârea nr. 2/5.10.2024 verificarea aderenței candidatului la valorile Constituției României. Acestea sunt apartenența la UE și NATO, pluripartidismul, democrația și statul de drept. Verificarea presupune analiza nu doar a faptelor, ci și a declarațiilor candidatului.
Prin urmare, nu este suficient că un candidat să îndeplinească condiții formale, ci să respecte și aceste exigențe constituționale. Le îndeplinește Călin Georgescu?
În mod cert, nu. Și nu este vorba doar despre multele declarații care pun sub semnul întrebării:
- sistemul democratic și statul de drept - dl Georgescu a anunțat mai multe măsuri care exced cu mult competențele prezidențiale și nu pot fi puse în aplicare decât prin acțiuni anticonstituționale
- pluripartidismul - partidele trebuie desființate
- respectarea de către România a tratatelor la care este parte și care, prin Constituție, sunt obligatorii -anexarea unor părți din Ucraina, punerea în discuție a obligațiilor care rezultă din statutul de parte a NATO
Este vorba în primul rând despre constatările oficiale ale sistemului judiciar. Dl Georgescu este inculpat pentru fapte care atacă tocmai ordinea constituțională.
Și cel mai grav este ceea ce constată judecătoarea prin încheierea care motivează menținerea controlului judiciar: „Pericolul social concret al faptelor rezultă din maniera în care inculpatul este acuzat că ar fi acționat, din modalitatea și circumstanțele concrete de comitere a faptelor, de complexitatea întregii activități infracționale. (...)
Elogierea unor criminali de război, în public, indiferent de motivele pentru care inculpatul îi apreciază, precum și efectuarea salutului nazist în public nu pot fi privite că simple manifestări de opinie, ci constituie un atac direct asupra valorilor fundamentale ale unei societăți democratice, bazate pe respect, toleranță și egalitate”.
Sigur că dl Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție. Dar la CCR, judecata nu este penală, este constituțională. Discuția nu este dacă trebuie să meargă la pușcărie, ci dacă este în acord cu profilul constituțional al unui președinte.
Dacă nu vom asista la o schimbare de practică, șocantă la numai 6 luni după cazul Șoșoacă, decizia CCR nu e greu de anticipat.
