Da, puterea trebuie luată! Dar care și cum? Lecția Cioloș
Cu siguranta, prezenta uriasa la voturile de duminica si rezultatul arata vointa de schimbare a poporului. Indubitabila, scrie Ioana Ene Dogioiu, pe Ziare.com .
Si lipsa schimbarilor certe nu va face decat sa dezumfle acest val de implicare civica si politica. Deci, in niciun caz, sub nicio forma, castigatorii nu trebuie sa traiasca in aburi de sampanie pana la parlamentare, adica un an si jumatate, iar Guvernul sa zburde liber in ideea ca astfel se va eroda singur. Dar ce schimbari sunt de dorit si viabile? Si cand?
Vad pe alocuri un mare entuziasm de tip haideti sa haidem! si indemnuri de preluare imediata a guvernarii de catre actuala Opozitie, dar fara ca cineva sa poata defini calm si clar care sa fie matematica politica a acestei noi guvernari: ce premier, ce componenta, cu ce majoritate.
Pentru ca socoteala asta ar arata ca o noua majoritate si, implicit, un nou guvern nu sunt posibile in actuala configuratie parlamentara decat daca PNL si USR-PLUS vor intra in combinatie cu ALDE, UDMR, PMP, Pro Romania si minoritati plus ce va mai pica din PSD. O oaste de stransura in care fiecare se va simti indispensabil cu pretentiile aferente. ALDE e muribund, o fi bine sa fie resuscitat si spalat ca piesa vitala dintr-o guvernare "salvatoare"?
Dar, in primul rand, cele doua principale partide sunt apte sa guverneze acum?
PNL isi clameaza victoria cu un ton cu muuult exagerat fata de realitate. Da, PNL a obtinut primul loc, dar chinuit. In 2016 lua 19%, acum are aproape 27%, adica 8 procente in plus si mai putin de 4 procente in fata PSD. Opt procente dupa o guvernare atat de detestata de romani incat a scos la vot un numar impresionant de oameni?
Ca sa clameze o victorie zdrobitoare, la aceasta prezenta, PNL ar fi trebuit sa aiba un scor cu 3 catre 4 in fata, iar diferenta fata de PSD sa fie de cel putin 10 procente. Asta daca PNL vrea sa fie realist, nu prizonier al propriei admiratii.
Cat despre compozitia scorului sau, vreo 4 procente sunt ale lui Rares Bogdan pe persoana fizica, iar preponderent sunt ruralul si urbanul mic. La fel ca PSD, PNL nu are trecere in urbanul mare, mai ales in Bucuresti, unde scorul liberalilor este lamentabil si unde vor avea nevoie de ani de zile sa inlature blatul mizerabil de la toate nivelurile administratiei.
Acest scor ar trebui sa fie pentru PNL doar un inceput de drum a carui continuare depinde in mod esential de capacitatea acestui partid de a se reforma profund, de a schimba figuri, practici, mentalitati. Eu chiar am suspiciunea ca, dincolo de bezele si imbratisari, Rares Bogdan este pentru multi un real pericol care trebuie anihilat cat mai repede dupa ce si-a facut datoria.
Alianta 2020 este adevarata castigatoare a alegerilor de duminica in orice analiza realista. Este o formatiune care in 2016 nu exista in forma aceasta, iar jumatatea USR a obtinut atunci sub 9%.
Aici vorbim in mod real de un salt mai mare decat o dublare. In diaspora, Alianta 2020 a castigat strivitor si, daca toti cei aflati la cozi votau, probabil ca vorbeam de o triplare a scorului din 2016 si de primul loc.
Tot ce pot spera e ca nimeni din Alianta 2020 sa nu aiba impresia ca scorul acesta i se datoreaza covarsitor. Scorul acesta este in primul rand rezultatul unei munci de furnicute neobosite a celor care au crezut in USR si apoi in USR-PLUS si au diseminat credinta lor in tot teritoriul. Primul semn a fost la referendumul pentru familie, iar la referendumul pentru justitie, aceasta armata de furnicute a avut un rol cel putin la fel de important, ceea ce nimeni nu ar trebui sa uite.
Dar un soc pozitiv este la fel de greu de dus ca unul negativ. Alianta nu e consolidata, nu vorbeste inca pe o voce, mai au de dus impartiri grele de functii, de candidaturi, de tandemuri si viziuni. Trebuie digerat scorul si evitat riscul de vertij. Pentru ca, altfel, procentele cum vin asa se duc.
Neclarificate in interior, deja la start pentru confruntarea prezidentiala unde in mod cert vor avea candidati diferiti, ceea ce mi se pare absolut normal, cele doua partide nu au cum sa duca impreuna o guvernare fara ca ea sa capete urgent aspect de CDR tarziu. Dupa cum PNL singur intr-o guvernare minoritara mi se pare nebunia perfecta.
Iar in tot acest timp PSD ar fi trimis sa-si linga ranile si, lipsit de raspundere, sa hartuiasca o guvernare fragila.
Dar o recenta lectie ne arata ce inseamna, de fapt, puterea. Nu neaparat guvernare.
In 2016, PSD pleca de la guvernare intr-o pierdere uriasa de viteza, dupa un autentic cataclism emotional. Dar nu a pierdut majoritatea in Parlament. A venit Guvernul Ciolos, care a avut fix atata marja de manevra cat i-a dat PSD din Parlament. De jure PSD nu era la guvernare, dar a avut toate beneficiile - si ale Puterii, si ale Opozitiei. Si uite asa a ajuns la scorul acela urias.
PNL si USR-PLUS au asadar sansa sa joace inteligent aceasta carte, adica sa preia controlul puterii fara a prelua guvernarea. Cum?
Primul pas este sefia Camerei Deputatilor, care se joaca astazi. O pozitie cheie, dar si cu mare valoare simbolica, fiind a lui Liviu Dragnea. E foarte bine ca PNL, USR si PMP au un candidat comun. Dar e nevoie de mult mai mult. Pentru ca e nevoie de sustinerea Pro Romania, UDMR si a minoritatilor. Va fi un test de maiestrie politica si abilitate, esential, mai ales daca tot vrem sa vorbim despre motiune de cenzura.
Dar nu e vorba numai despre sefia Camerei. Punct cu punct, cu negocieri punctuale, Opozitia trebuie sa obtina si restul functiilor-cheie, incepand cu Avocatul Poporului, cu care sa blocheze rapid ordonantele de urgenta. Propunerea comuna este Peter Eckstein Kovacs, o idee excelenta nu numai pentru calitatea persoanei, ci si pentru ca ar pune UDMR si minoritatile in imposibilitatea de a-l refuza. Poate ca asa ceva trebuia cautat si penru sefia Camerei, pentru potentarea sanselor.
Si in tot acest timp, tot prin negocieri punctuale, om cu om si decizie cu decizie, guvernul unui PSD care se va sfasia in lupta pentru putere trebuie tinut sub reflectoare si sub presiune la fiecare pas, la fiecare decizie, cu ordonante atacate, cu proiecte refuzate, cu legi noi, cu tot arsenaulul. La ce macel va fi in PSD, va fi un imens camp de negociere politica.
Nu cred ca e cazul sa ne lasam amagiti de aparenta preluarea a controlului total de catre dna Dancila si nici de schimbarea de macaz pe care o propune. N-au inteles nimic, nu s-au schimbat deloc. Ba mai baga capul in poza si Adrian Nastase.
Cat cinism ca dupa scandalul votului din diaspora sa-l pui vicepremier pe Titus Corlatean care si-a batut joc de diaspora in 2014 si Parlamentul a refuzat sa permita DNA sa-l ancheteze pentru asta?
Ceea ce vedem este o restauratie a celor maziliti de Liviu Dragnea in urma unor dispute personale si o prima reactie, sub soc, dupa cele doua lovituri devastatoare. Dincolo de asta, PSD ramane acelasi si trebuie tinut sub presiune si pus sa deconteze toate aberatiile.
Si probabil ca electoratul va fi mai multumit sa vada o ofensiva gandita, calculata, cu victorii treptate, cu o pregatire solida a alternativei din 2020, decat un asalt bezmetic dupa care sa urmeze o agonie politica.
Ioana Ene Dogioiu
