Pe 4 martie s-au împlinit 48 de ani de la cutremurul din 1977. O tragedie afundată într-un nor de praf, cu mii de morţi şi răniţi, cu zeci de clădiri transformate în pulbere şi cu eforturi mari de salvare a supravieţuitorilor.

Piaţa Universităţii după cutremurul din 1977 FOTO muzeul de fotografie

Majoritatea românilor se pregăteau pe 4 martie 1977 pentru ziua de sâmbătă, pentru cei mai mulți una de muncă, pentru că sâmbăta nu era liberă în regimul comunist. La televizor rula filmul bulgar „Dulce şi amar“ apoi a început coșmarul. La ora 21:22, România a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter.

Seismul a durat aproximativ 55 de secunde, timp în care a provocat distrugeri masive în întreaga țară, dar mai ales în București. Conform datelor oficiale, 1.570 de persoane și-au pierdut viața, dintre care 1.391 doar în capitală, iar alte 11.300 au fost rănite. De asemenea, aproximativ 35.000 de locuințe au fost distruse sau grav avariate, lăsând mii de familii fără adăpost.

Zgomotul care s-a auzit la cutremur

Supraviețuitorii cutremurului din 1977 își amintesc de un zgomot puternic, asemănător unui tunet sau unui vuiet prelung, care a precedat mișcarea seismică. Acest fenomen este cauzat de undele seismice care se propagă prin sol și ajung la suprafață, producând sunete intense. Pentru mulți, acest zgomot a fost primul semn al dezastrului iminent, urmat imediat de mișcările violente ale pământului, potrivit antena3.ro.

S-a instalat imediat haosul. Printre ecourile sirenelor de la ambulanţe se auzeau din toate părţile strigăte contrarii: unii ţipau că mai vine un val seismic, toată lumea să iasă în stradă!, alţii – că răul a trecut, sunt în siguranţă (cei care mai sunt). Au picat toate sistemele – televiziune, electricitate, telefonie, până şi ceasurile de pe străzile Bucureştiului au rămas blocate la ora 21.22.

Dintre cele 1.578 de victime înregistrate la nivel naţional, 1.424 au fost numai în Bucureşti. Practic, în Bucureşti au fost rase de pe faţa pământului 32 de blocuri şi clădiri mari, iar 130 de edificii au fost grav avariate. Conform datelor Băncii Mondiale cutremurul din martie 1977 a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din produsul intern brut al României din acel an.

Cifrele dezastrului

Oraşul Zimnicea a fost transformat în ruine: 175 de case prăbuşite, 523 – grav avariate, 4.000 de sinistraţi.

Craiova: 550 de clădiri avariate, 30 de morţi şi 300 de răniţi.

Ploieşti: 194 de locuinţe distruse, 2.194 – grav avariate, peste 70 de întreprinderi din judeţ şi-au întrerupt activitatea.

Buzău: 1.900 de clădiri avariate şi complet distruse, peste 300 de şcoli, grădiniţe şi creşe şi 30 de instituţii socio-culturale.

Ce personalități au murit pe 4 martie 1977

În timpul mişcării telurice din seara de 4 martie 1977 au pierit şi importante personalităţi ale culturii româneşti. Atunci şi-au pierdut viaţa actorii Toma Caragiu şi Eliza Petrăchescu; poeţii, prozatorii şi criticii literari Alexandru Ivasiuc, A. E. Bakonsky, Savin Bratu, Daniela Caurea, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Mihai Gafiţa şi Aurel Lambrino, istoricii Corina Nicolescu şi Nicolae Vătămanu, regizorul Alexandru Bocăneţ, întreaga familie a îndrăgitei cântăreţe Doina Badea ş.a.

Schimbări în legislație

După cutremur, autoritățile au implementat noi reglementări în construcții, menite să crească rezistența clădirilor la seisme. Cu toate acestea, multe dintre clădirile vechi au rămas vulnerabile, iar unele dintre ele încă reprezintă un pericol și astăzi.