Batalia pentru bani si libertate se duce in aceste zile pe doua fronturi mari, Parlament si Curtea Constitutionala, relatează,  asemeni unui corespondent de război Dan Tăpălagă, în HotNews.  Al treilea va fi deschis foarte probabil dupa alegeri, dupa cum a si lasat sa se inteleaga Liviu Dragnea. Tinta finala: darâmarea guvernului Ciolos si preluarea controlului. Vineri am scris pe larg despre lupta pe viata si pe moarte din Parlament. Intre timp, majoritatea toxica a PSD a mai comis cateva actiuni: un grup de deputati a depus un proiect de lege privind dezincriminarea conflictului de interese, iar PSD a reluat ofensiva pentru debarcarea lui Valeriu Zgonea. Dar cele mai interesante si obscure aranjamente au drept tinta Curtea Constitutionala: incercari disperate de a impune oameni si decizii.

Cele mai recente tentative de a influenta Curtea pe termen lung vizeaza procesul de numire a noilor judecatori pe cele trei locuri care se elibereaza in iunie. Peste o luna expira trei mandate de judecator, ale lui Augustin Zegrea, Tudorel Toader si Valentin Zoltan Puskas. Cele trei noi numiri revin Camerei Deputatilor, Senatului si Presedintiei. Toate sunt vitale.

La Camera a fost desemnat deja Attila Varga, in urma unei negocieri intre PSD si UDMR. Aici merita remarcat cum PNL a ratat complet momentul, neintelegand importanta trimiterii unui om la Curte. De notat pragmatismul PSD, care intretine ca de obicei bune relatii cu UDMR, evident cu gandul la alegerile din toamna. A ajuta UDMR sa ocupe un loc de judecator la Curte reprezinta totusi o concesie majora pentru un partid ca PSD.

La Senat s-a intamplat ceva ciudat. Senatorul PSD Ioan Chelaru, care era dat drept aproape sigur viitor judecator la Curte sustinut de PSD a anuntat ca s-a imbolnavit si a lipsit de la audieri. Or, Chelaru, cunoscut drept omul lui Sorin Ovidiu Vantu si autorul unor initiative anti-justitie, aproape ca se cerea sa fie nominalizat. Parlamentarii l-ar fi votat cu doua maini. Nu doar cei din partidul lui Dragnea.

Intre timp, in spatiul public s-a vehiculat numele lui Robert Cazanciuc, dar acesta nu are sustinerea partidului inca de cand era ministru al justitiei. N-a livrat nimic, dimpotriva, a fost salvat de Gabriel Oprea de furia pesedistilor decisi sa scape de el din cauza ca nu-i ajuta sa-si rezolve problemele in justitie. Cazanciuc este vazut in primul rand ca om al sistemului, abia apoi al unor politicieni. Una peste alta, Liviu Dragnea cauta om de nadejde la Curte.

In fine, ramane de vazut daca propunerea presedintelui Klaus Iohannis pentru cel de-al treilea mandat care se va elibera in iunie va fi Livia Stanciu de la Inalta Curte, Simina Tanasescu, in prezent consilier la Administratia Prezidentiala sau altcineva.

* Am explicat intr-un text publicat la inceputul anului de ce schimbarile de la Curte sunt cruciale. Reiau integral argumentele:

"Aceste trei numiri au cea mai mare miza pe termen lung. Am vazut - in timpul tentativei de lovitura de stat din 2012 - cat de importanta este o Curte Constitutionala functionala, pe cat posibil scoasa de sub control politic. In timp de criza politica majore, in caz ca Parlamentul voteaza legi aberante, ultimul filtru, ultima reduta democratica ramane Curtea Constitutionala. Nu parchete, nu DNA, nu SRI - institutii care nu mai pot face mare lucru cand vorbim despre incercari arbitrare, executate in forta, de a schimba arhitectura statului. Nu intamplator toate regimurile autoritare din UE (Polonia, Ungaria) incep prin a prelua cat mai rapid controlul asupra acestei institutii. Este vital, deci, cine vor fi cei trei noi judecatori si, mai ales, pe cine va propune Parlamentul. Din punct de vedere tehnic, propunerile se pot face cu cel mult trei luni inainte de expirarea mandatelor, dar nu mai tarziu de o luna inaintea acestui termen. Ideal ar fi ca si presedintele si cele doua Camere sa propuna magistrati pentru aceste functii, nu politicieni cu studii juridice, cum s-a intamplat pana acum."

Pe langa aceste demersuri oficiale, in aceste zile o serie de politicieni incearca un lobby intens cel putin pe doua planuri, potrivit surselor HotNews.ro. Aproape toata clasa politica isi doreste dezincriminarea abuzului in serviciu. Pronuntarea in acest caz s-a amanat pe 24 mai.

Mai exista insa o linie de actiune noua, o idee recenta cu o capacitate imensa de distrugere. Cativa politicieni incearca sa convinga Curtea sa extinda controlul de neconstitutionalitate asupra institutiei denuntatorului din Codul Penal. Potrivit surselor HotNews.ro, liberalii sunt cei care spera sa determine cativa judecatori sa gaseasca un motiv pentru a mai reduce din eficienta acestei institutii asa cum este ea definita acum in Codul Penal. In actuala reglementara, denuntatorul scapa daca incepe colaborarea cu procurorii inainte ca impotriva lui sa se inceapa urmarirea penala. Astfel reglementata, institutia functioneaza cu maxima eficienta si tocmai din acest motiv politicienii incearca sa o distruga.

Abuzul in serviciu desfiintat si institutia denuntatorului daramata - asa ar arata dezastrul pentru lupta anti-coruptie. DNA ramane fara principalele instrumente de lucru, iar o multime de dosare ar fi in pericol.

Coroborate cu actiunile din Parlament, presiunile facute asupra Curtii Constitutionale amintesc cumva de evenimentele din 2012, cu diferenta ca astazi ele sunt mai insidioase, nu atat de agresive ca in urma cu patru ani. Dar si atunci si acum, scopul a fost acelasi: imblanzirea legislatiei penale, anihilarea institutiilor de forta. Va reamintesc ca in ultima luna am asistat in Parlament la modificarea legii ANI in sensul golirii de continut, un proiect de lege care le acorda imunitate sporita avocatilor mai are doar un pas pana la adoptarea in plen, iar un grup de deputati a propus dezincriminarea conflictului de interese. In fine, peste 20 de proiecte de legi letale pentru justitie atarna in Parlament si abia astepta prijejul sa fie impinse pe ordinea de zi.

PSD insista cu inlocuirea lui Valeriu Zgonea, care din functia de presedinte al Camerei fie a temperat, fie a oprit o serie de initiative toxice. Daca va fi schimbat, acestea nu vor mai putea fi stopate prea usor. In tot cazul, trebuie notat faptul ca intre actiunile politicienilor si agenda publica se casca o prapastie tot mai adanca. Politicienii cauta sa-si salveze libertatea si banii furati, in timp ce tensiunea publica este in crestere in urma scandalulului dezinfectantilor diluati.

Atmosfera seama putin cu cea de dupa Colectiv, s-a acumulat multa frustrare si revolta mocnita in randul publicului. Guvernul Ciolos a scapat de cativa ministri incompetenti, dar are nevoie de o schimbare totala de ritm pentru a spera sa supravietuiasca dupa locale, cand PSD nu va ezita sa-l tranteasca in Paralment daca partidul lui Dragnea va castiga la scor mare.

Mai este o diferenta majora fata de 2012: subiectul mutilarii legislatiei si institutiilor de catre conjuratia penalilor nu exista pe agenda televiziunilor. Atmosfera e relaxata, ca si cum nimic nu s-ar intampla. Acest fapt creaza iluzia ca in Romania toate merg ok, partidele isi vad de campanie, presedintele doarme, guvernul te tehnocrati se cazneste sa conduca tara cum poate.

Parca nici societatea civila nu reactioneaza cu vigoarea din 2012.

Nici serviciile secrete nu par sa mai aiba capacitate de reactie, ci se lupta si se macina intre ele.

Cei de afara sunt ocupati, la randul lor, cu propriile crize sau alegeri.

Crima impotriva statului de drept se intampla, de data asta, intr-o tacere sinistra, sparta de cate un tipat de disperare din partea ministrului justitiei, procurorului sef DNA, presedintelui Camerei, dar parca au ramas cam singurei. Armada raului este, de aceasta data, ingrozitor de numeroasa, ajutata din plin de nepasarea noastra.

Distribuie Distribuie Comentarii