Procurorii DNA spun că au fost distruse probe care demonstrau implicarea lui Gabriel Oprea în cheltuielile nejustificate făcute din banii Serviciului intern pentru combaterea corupţiei din MAI. În plus, fostul şef al IGPR, Petre Tobă, ar fi ignorat neregulile de la DIPI şi nu ar fi dispus un control nici după ce a preluat funcţia de ministru. Informaţiile apar în rechizitoriul prin care Gabriel Oprea a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, dezvăluie Digi24. 

Un martor din dosar le-a declarat procurorilor că, în noiembrie anul trecut, după demisia Guvernului Ponta, a fost chemat în biroul şefului DIPI, secretarul de stat Nicolae Gheorghe. Acesta i-ar fi cerut să găsească o cale de distrugere a documentelor care atestau unele cheltuieli făcute din bugetul serviciului. Martorul susţine că ar fi spus că nu poate face acest lucru în lipsa unui audit intern. Tot acesta le-a spus procurorilor că actele ar fi fost totuşi distruse, chiar în timpul unui control care avea loc la DIPI. Anchetatorii spun că printre documente s-ar fi aflat şi cele pentru unele cheltuieli, inclusiv autoturismul de lux achiziţionat din banii DIPI şi folosit exclusiv de Gabriel Oprea.

Petre Tobă, fost şef al Poliţiei Române şi actual ministru de Interne, ar fi ignorat nereguli grave care au au avut loc la Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă în perioada în care la şefia MAI se afla Gabriel Oprea. Procurorii DNA susţin că Petre Tobă ar fi fost obligat de lege să dispună un control intern la DIPI, lucru pe care nu l-ar fi făcut nici până acum.

DNA arată că, în octombrie 2015, după demisia Guvernului, respectiv a lui Gabriel Oprea, unul din cei trei denunţători din acest caz a fost chemat în biroul secretarului de stat Gheorghe Nicolae. Acesta din urmă i-ar fi cerut „să găsească de urgenţă o soluţie pentru a proceda la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile din fondurile operative ale D.I.P.I., pentru perioada de sfârşit a anului 2014 şi, respectiv, pentru perioada ianuarie-octombrie 2015”.

„Denunţătorul i-a explicat secretarului de stat că, pentru a respecta procedura de distrugere a acestor documente, aşa cum este reglementată prin Hotărâre a C.S.A.T., trebuie îndeplinite două condiţii cumulative: control operativ efectuat de Comisia de control nominalizată de ministru şi control economico-financiar efectuat de Comisia de audit a Ministerului Afacerilor Interne. La momentul acelei discuţii, condiţiile cumulative nu erau îndeplinite decât pentru anul 2014, întrucât Comisia de control a D.I.P.I. efectuase control operativ pentru anul 2014, iar Comisia de audit a M.A.I. efectuase activitatea de audit a fondurilor operative pentru perioada 2014-iunie 2015”, arată DNA.

Astfel, spun procurorii, pentru distrugerea probelor la zi era necesar un control operativ pentru perioada ianuarie - octombrie 2015, dra şi un control economico-financiar pentru perioada iunie-octombrie 2015. Secretarul de stat Gheorghe Nicolae ar fi cerut să fie constituită Comisia de control a DIPI, compusă din aceeaşi membri ca şi în anul 2014, iar unui comisar i s-ar fi cerut să ia legătura cu şeful auditului, în vederea constituirii Comisiei de audit.

„Totodată, chestorul Nicolae Gheorghe a întocmit o notă raport prin care a propus distrugerea documentelor justificative a cheltuielilor operative ale D.I.P.I. pentru perioada 2014-2015, nota fiind semnată de către secretarul de stat, de către «(.....)», în calitate de împuternicit al preşedintelui Comisia de control operativ (a semnat «cu bară» pentru «(.....)», aflat în concediul de odihnă), de preşedintele Comisiei de audit şi de un reprezentant al Compartimentul Juridic al D.I.P.I.

Colaboratorul autorizat «(.....)» a apreciat că nota-raport ultim menţionată a fost legală, în condiţiile în care impunea în conţinutul ei condiţia prealabilă a efectuării controalelor operative şi economico-financiare. În împrejurările în care OPREA Gabriel nu mai semna niciun document în calitate de ministru al Afacerilor Interne, nota-raport antemenţionată a fost aprobată - pentru ministru - de către (.....)”, potrivit DNA.

Probe distruse în aproape două săptămâni

Într-o perioadă de aproape două săptămâni de la demisia Guvernului şi până la numirea unui nou ministru de Interne, spun anchetatorii, „s-a procedat la distrugerea documentelor justificative privind cheltuielile operative ale D.I.P.I., pentru anul 2014, în condiţiile în care exista atât controlul operativ, cât şi controlul financiar, aferent acelei perioade”. Mai mult, denunţătorii au precizat că au fost distruse documente justificate pentru anul 2014, această distrugere fiind însă una selectivă, „vizând numai documente justificate privind cheltuielile operative ale conducerii D.I.P.I.”.

„În contextul în care s-a pus problema distrugerii documentelor aferente anului 2014, cms. şef «(.....)» l-a informat personal atât pe secretarul de stat NICOLAE Gheorghe, cât şi pe şeful (.....), că ar trebui exceptate de la distrugere acele documente care priveau neregulile menţionate în nota de constatare şi anexa aferentă, pentru anul 2014. A subliniat că exista pericolul de a se interpreta o eventuală distrugere a acelor documente, în scopul de a se acoperi neregulile”, spun anchetorii. În urma acestei discuţii, Nicolae şi cealaltă persoană ar fi dat curs parţial sugestiei primite, în sensul că nu ar fi fost documentele menţionate în nota de constatare şi anexă, cu excepţia celor făcute de conducerea D.I.P.I.

„Aceste ultime documente au fost distruse, în pofida cererii exprese a Comisiei de control al fondurilor operative de a nu se proceda în acest fel. «(.....)», «(.....)» şi «(.....)», în calitate de membri ai Comisiei de control operativ, au apreciat ca inoportună distrugerea documentelor justificative într-o perioadă în care se schimba conducerea Ministerului Afacerilor Interne, însă secretarul de stat a insistat în această procedură”, se mai arată în documentele anchetatorilor.

Neregulile de la DIPI

O comisiei de control din cadrul Ministerului de Interne a verificat fondurile operative ale DIPI a scos la iveală lucruri inedite, potrivit rechizitoriului DNA. O parte dintre ofiţerii care au făcut parte din această comisie, au calitatea de denunţători la DNA.

Controlul a avut loc în perioada noiembrie 2014 - ianuarie 2015. Astfel, au verificat prin sondaj documentele justificative privind cheltuielile operative, arhivate în două locuri: la structura specializată în activitatea acoperită, privind propriile cheltuieli şi, respectiv, la Compartimentul Fonduri Operative, privind toate celelalte cheltuieli operative ale instituţiei. Echipa de control a identificat situaţii în care justificarea cheltuielilor operative era nelegală ori motivele invocate erau neverosimile (surse cu nume de femeie erau recompensate cu cantităţi mari de băuturi alcoolice ori cu încălţăminte bărbătească cu numărul „46”, ofiţeri D.I.P.I. care nu exercitau în concret atribuţii operative decontau foarte multe produse de consum ori de lux etc.).

„Printre neregulile constatate de membrii Comisiei de control al fondurilor operative, se reţin următoarele: cheltuirea fondurilor operative în mod excesiv în domeniul administrativ (leagăne, pavaje, piese de mobilier, telefoane, dotări ale Centrului de pregătire Dumbrăviţa), achiziţionarea de uniforme de chestor, stilouri, foarte multe cheltuieli de protocol, cu mese organizate la restaurant, cadouri constând în bunuri de consum pentru o casă de copii, dotări pentru o Asociaţie Sportivă, cheltuieli pentru acţiuni informativ-operative despre care a rezultat, din rapoartele întocmite de ofiţerii care au solicitat acei bani, că efectiv nu au exista”, se arată în rechizitoriu.

Şeful DIPI ar fi trecut cu vederea Potrivit procurorilor DNA, Pe parcursul controlului, chestorul Gheorghe Nicolae- şeful DIPI, a avut o atitudine împăciuitoare în raport cu neregulile constatate, în sensul că a dorit să ia măsuri numai pe linie administrativă, „nu şi pe linia sesizării organelor de urmărire penală, cu privire la cheltuielile nejustificate şi înscrisurile întocmite în fals. În viziunea secretarului de stat, răspunderea materială înlătura răspunderea penală pentru deturnarea ori delapidarea fondurilor operative, susţinând că D.I.P.I. trebuie să recupereze prejudiciile de la lucrătorii DIPI care au greşit, în sensul de a returna banii cheltuiţi nejustificat”.

Unul dintre ofiţerii care au făcut controlul a exemplificat cu situaţia unui lucrător DIPI, care a întocmit documente potrivit cărora ar fi recompensat o sursă cu nume de femeie, cu o pereche de pantofi bărbăteşti în valoare de circa 500-600 de lei. Lucrătorul DIPI a recunoscut ulterior, în faţa Comisiei de control, că în realitate această sumă de bani nu a servit pentru recompensarea niciunei surse reale, din cunoştinţele lui, „practic nu şi-a asumat înmânarea recompensei către vreo sursă, susţinând că nu avea cunoştinţă care a fost destinaţia banilor sau bunurilor corespunzătoare acelei sume de bani”.

Aparatură tehnică şi telefoane date cadou

În proiectul notei de constatare aferentă anului 2015, Comisia de control al fondurilor operative a consemnat mai multe nereguli, care au început cu cele referitoare la chestorul Nelu Zărnică, subsecretar de stat în cadrul DIPI. Acesta îşi continuase obiceiurile constatate de Comisie şi în anul 2014, respectiv efectuarea unor cheltuieli operative în împrejurările în care acesta nu avea atribuţii informativ-operative. Acele cheltuieli vizau decontarea unor bunuri la un interval de circa 3 luni, exact cum procedase şi în anul 2014, cum ar fi parfumuri, despre care membrii comisiei ştiau că obişnuia să le dăruiască unor membri din conducerea DIPI.

De asemenea, s-a consemnat în nota de constatare că au fost „date la scădere” bunuri cu valoare mare, cum ar fi aparatură tehnică, telefoane, o cadă, ochelari, piese de mobilier.

Telefoane Iphone 6 făcute cadou

În concret, Comisia de control constatase că telefoane mobile scumpe, de tipul IPhone 6, au fost date la scădere, în condiţiile în care se susţinea că au fost dezasamblate şi folosite în ansambluri de tip tehnic, necesare activităţii informativ-operative. Comisia de control a apreciat ca fiind nejustificate aceste explicaţii, nefiind raţional să se distrugă un telefon mobil scump, pentru obţinerea unei camere video, în condiţiile în care putea fi achiziţionată direct camera video.

De altfel, aceste operaţiuni nu aveau note de fundamentare, iar personalul susţinea că aşa a procedat întotdeauna.

Canapelele lui Oprea

Potrivit ofiţerului care a făcut parte din Comisia de Control de la DIPI, acesta a observat că în biroul ministrului de interne erau o cabină de duş, canapele şi un televizor marca Sharp. Şeful DIPI, Gheorgeh Nicolae, ar fi explicat că bunurile date ministrului nu s-au pierdut, fiind într-o clădire a M.A.I. şi oricum nu ştie nimeni despre aceste bunuri. Ofiţerul ar fi insistat, şi a arătat că problema identificată de comisie era aceea că bunurile au date la scădere, ca fiind „consumate în misiuni”, deşi acestea existau fizic fie la cabinetul ministrului, fie în posesia unor persoane care au primit laptop-uri şi smartphone-uri de ultimă generaţie şi continuau să le folosească.

El a arătat că exista riscul ca acele bunuri să fie folosite în comiterea unor infracţiuni, să facă obiectul unor investigaţii şi să se descopere că erau proprietatea DIPI, care le declarase „consumate”, deşi erau dăruite. Procurorii spun în acele împrejurări, ofiţerul care a făcut controlul ar fi primit dispoziţie verbală de la şeful său, Gheorghe Nicolae să îl „scoată” din constatare pe Nelu Zărnică, precum şi menţiunile referitoare la cursurile de pregătire profesională şi cele privind bunurile date la scădere, inclusiv cele de la cabinetul ministrului de Interne.

Distribuie Distribuie Comentarii