În burta DNA se zvârcolesc două dosare cu prejudicii și șpăgi de aproape 3 miliarde de dolari! Ambele dosare au fost disjunse din investigații la care lucrează și DIICOT. Este vorba despre Rompetrol III și Retehnologizarea hidrocentralelor Porțile de Fier 1 și 2. O să aveți un șoc după ce o să citiți mai jos amănuntele! Și o să realizați de ce și-a schimbat radical fostul președinte discursul despre justiție. Nu Elena Udrea este motivul, ci propria persoană! Pentru că nu este exclus ca în curând să aflăm că DNA anchetează, tot prin disjungere, și speța energiei ieftine pentru ALRO. Poate vă amintiți că din dosarul de la DIICOT au dispărut suporții informatici cu înregistrările. La scurt timp după ce unele stenograme „transpiraseră” în presă! Iar dosarul a fost „casat” din lipsă de probe...

Rețeaua

Știați că Bogdan Buzăianu este creația lui Călin Popescu Tăriceanu? Și contractul de retehnologizare de la Porțile de Fier1, încredințat direct, fără licitație, a fost încheiat în timpul Guvernului Ciorbea? Reprezentantul firmei elvețiene cu care s-a semnat contractul a fost Bogdan Buzăianu. Ulterior, prelungirea contractului și un nou contract au fost semnate de Dan Ioan Popescu. Ați auzit de Radu Boroianu, fostul asociat al lui Tăriceanu? A fost numit de Ponta, cu scandal, la conducerea ICR, Institutul Cultural Român. Știți cine era ambasadorul României în Elveția, despre care presa a dezvăluit că făcea presiuni pentru firma care retehnologiza Porțile de Fier1? Da, ați ghicit, Radu Boroianu! 

Primul contract a fost încheiat în 1997, în timpul guvernării Ciorbea, de către fosta companie de electricitate Renel cu firma elvețiană "Sulzer Hydro". Întrucât nu a existat o licitație și contractul a fost încredințat direct, au apărut primele semne de întrebare. Firma elvețiană, devenită ulterior ”VaTech Hydro” era reprezentată în România de unul din ”băieții deștepți din energie”, Bogdan Buzăianu. Contractul de retehnologizare a fost aprobat printr-o hotărâre de guvern semnată de ministrul industriilor, Călin Popescu Tăriceanu și Mircea Ciumara, cel al finanțelor. Firma reprezentată de Bogdan Buzăianu a fost aleasă de Consiliul de Administrație al Renel, instituție condusă la acea vreme de Aureliu Leca. Ulterior semnării contractului, Leca a acuzat presiuni făcute în favoarea "Sulzer Hydro" de către Radu Boroianu, pe atunci ambasadorul Romaniei in Elvetia și a declarat că în condițiile în care modernizarea era necesară la Porțile de Fier I, el a insistat pentru organizarea unei licitații. Leca a sesizat Administrația prezidențială, și a acuzat și presiuni venite din partea lui Buzăianu, pentru încredințarea directă a contractului. Ambele persoane nominalizate drept factori de presiune au negat însă implicarea la acest nivel. 

Operațiunea s-a repetat și în cazul hidrocentralei Porțile de Fier II, cu aproximativ aceiași actori, în anul 2001. Firma reprezentată de Buzăianu, "VaTech Hydro",a semnat contractul cu Hidroelectrica (o parte din fosta Renel), iar încredințarea directă a fost decisă în timpul guvernului Adrian Năstase, în mandatul de ministru al Industriilor deținut de Dan Ioan Popescu. Unele informații arătau că intermediarul afacerii ar fi fost tot firma lui Buzăianu, ”Energy Consult”.

Pe asta o știați?

Știați că cel mai important contract de furnizare a energiei ieftine produsă de Hidroelectrica, încheiat cu Alro Slatina in 2001, are legatură cu contractul de retehnologizare a Porților de Fier II, fiind cheia "afacerii" dintre contractele de energie si cele de retehnologizare? Hidroelectrica, Va Tech (firma care a obtinut contractul pentru modernizarea Portilor de Fier) si Alro au conceput un sistem de decontare pentru lucrarile de modernizare de la Portile de Fier II. Alro platea avansul datorat de Hidroelectrica catre Va Tech, iar Hidroelectrica livra, in schimbul acestor sume, catre Alro, energie la un pret foarte mic, respectiv 29 dolari /MWh. In 2002, contractul de energie al Alro este preluat de catre firma lui Bogdan Nicolae Buzaianu, cel care a negociat in numele Va Tech cu Hidrolectrica contractul privind retehnologizarea Portilor de Fier I. Acest aspect ar constitui, potrivit procurorilor, legatura cu dosarul privind retehnologizarea Portilor de Fier I.

Vă miră că Tăriceanu a fost recuperat și pus de Ponta președinte al Senatului? Care e legătura? Păi Ponta este vecin de apartament cu interpusul lui Dan Ioan Popescu la Romelectro și ISPE, Dan Gheorghiu. DIP este nașul lui Buzăianu. Tăriceanu l-a îmbogățit pe Buzăianu. Tot Ponta l-a pus și pe Ciorbea Avocat al Poporului. Închideri de guri. Recompense pentru tăcere. Complicități murdare! 

Elena Udrea este acuzată și cercetată DNA pentru o șpagă de câteva milioane primită de la Bogdan Buzăianu. Cel căruia îi plătea Alro energia ieftină. Alro, despre care a fost un dosar care a murit la DIICOT. Și care viza o șpagă dată unor interpuși ai lui Băsescu. La hotelul lui Dorin Cocoș. La acea vreme, Ponta era trepădușul lui Cocoș, căruia îi răspundea la telefon cu: Ordonați șefu'!

Traian Băsescu, personajul uitat din afacerea Rompetrol

Alături de Adrian Năstase şi foştii miniştri ai Economiei şi Finanţelor din Guvernul PSD, Dan Ioan Popescu şi Mihai Tănăsescu, un personaj cheie în afacerea Rompetrol, despre care însă nu a vorbit nimeni, este fostul preşedinte Traian Băsescu. 

În octombrie 2003, Guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă 118, prin care datoriile bugetare ale rafinăriei Petromidia se convertesc în obligaţiuni denominate în euro, pe o perioadă de până la 20 de ani, purtătoare de dobândă. Dacă la scadenţă obligaţiunile nu erau răscumpărate în totalitate, ele puteau fi convertite în acţiuni, la cererea emitentului, iar acţionarul majoritar al rafinăriei avea drept de preemţiune la cumpărarea acţiunilor.  Ordonanţa a fost semnată de premierul Adrian Năstase şi de miniştrii Economiei şi Finanţelor din guvernul său, Mihai Tănăsescu şi Dan Ioan Popescu. Au fost convertite în obligaţiuni datorii bugetare de 570 de milioane de euro.

Ordonanţa a intrat apoi în dezbaterea Parlamentului. În 2005, a fost aprobată de Parlament prin Legea 89/2005, care aproba Ordonanţa de Urgenţă 118/2003. Principalele modificări aduse  ordonanţei iniţiale de parlamentari sunt două. Prima:  termenul de 20 de ani după care se pot răscumpăra obligaţiunile se reduce la şapte.

A doua modificare a ordonanţei iniţiale, cea mai importantă, care a fost operată de Parlamentul României, se referă exact la detalierea situaţiei care a permis celor de la Rompetrol să plătească doar o parte din datorie, şapte ani mai târziu:

"Art. 7. - Obligaţiunile nerăscumpărate în condiţiile art. 5 sunt convertibile la data scadenţei, la opţiunea emitentului, in acţiuni ordinare având un rang pari passu cu acţiunile ordinare existente la data emisiunii. Valoarea nominală, exprimată în lei, a unei acţiuni sau a totalului valorilor nominale, exprimate în lei, a numărului de acţiuni rezultate din modificarea ulterioară, în sensul diminuării sau majorării valorii nominale, exprimată în lei, a unei acţiuni la data emisiunii va fi egală cu valoarea nominală a unei acţiuni de la data emisiunii, exprimată în lei, înmulţită cu raportul dintre cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Naţională a României pentru data scadenţei şi cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Naţională a României pentru data emisiunii."

Merită menţionat că ordonanţa a primit aviz favorabil în data de 17 martie 2004 de la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Vicepreşedinte era chiar cel care urma să devină apoi premier, şi care a cerut apoi contestarea în instanţă a acestei conversii: Emil Boc.

Ultimul om care se putea opune adoptării acestei legi era Traian Băsescu. Investit ca preşedinte în decembrie 2004, Băsescu a promulgat legea, fără să mai ceară o modificare a ei - putea, de exemplu, să o retrimită Parlamentului spre reexaminare, dar nu a făcut-o. Decretul de promulgare are numărul 212 şi este datat 6 aprilie 2005.

Distribuie Distribuie Comentarii