Dacă SRI nu va mai putea asigura supravegherea tehnică în dosarele penale, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) i-ar lua aproximativ 8-10 ani să atingă standardul actual de performanță și eficiență asigurat de acest serviciu secret. Acest lucru este precizat într-un punct de vedere pe care SRI l-a trimis ziare.com  referitor la declararea drept neconstituțional, de către Curtea Constituțională (CCR), a articolului 142, alin. (1) din Codul de Procedură Penală. Serviciul mai precizează că, în majoritatea dosarelor, nu are acces la conținutul informației interceptate la solicitarea procurorului.

Pe masa CCR sta o adevarata bomba pentru tot ce inseamna sistem judiciar din Romania, o hotarare care ar putea avea drept consecinta blocarea pentru ani multi a activitatii tuturor parchetelor din Romania, de la cele de pe langa diferite instante, la DNA si, in primul rand,DIICOT, scrie  ziare.com într-un amplu articol pe care vi-l prezentăm mai jos.

Este vorba despre motivarea deciziei CCR, care a declarat neconstitutional articolul 142, al. 1, din Codul de Procedura Penala. 

Acesta prevede ca: "procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului".

Obiectia CCR se refera la sintagma "alte organe specializate ale statului", care "nu respecta conditiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul claritatii, preciziei si previzibilitatii, intrucat nu permite subiectilor de drept sa determine care sunt organele specializate ale statului abilitate sa realizeze masurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnica, masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor".

"Organele specializate" sunt, de fapt, SRI, care potrivit unei decizii CSAT din 25 martie 2008, clasificata, si Deciziei nr. 258/2008 a ANCOM, este unica institutia abilitata sa realizeze din punct de vedere tehnic interceptari telefonice legale, prin Centrul Tehnic pentru Securitate Nationala.

"Potrivit legislatiei actuale din Romania, organe de cercetare penala sunt numai Parchetele si cele ale Politiei. Serviciul Roman de Informatii nu are prin legea sa de functionare abilitati pentru a fi organ de urmarire penala", a explicat judecatorul CCR Mona Pivniceru pentru Q Magazine.

Judecatorul de camera preliminara care a trimis cauza la CCR (Incheierea din 19.05.2015, TMB, Sectia I penala, Dosarul 52586/3/2011) sustine insa ca "SRI doar efectueaza din punct de vedere tehnic interceptarea, consemnarea (inclusiv redarea) activitatii de supraveghere tehnica fiind efectuata de procuror sau organul de cercetare penala. In acest sens nu exista un sistem de supraveghere secreta, evaluarea probei fiind stabilita potrivit artibutiilor de organele judiciare".

SRI a explicat pentru Ziare.com, in urma unei solicitari facute in baza Legii informatiilor publice 544/2001, ce rol are serviciul in mod concret, in procesul de supraveghere tehnica realizata in baza art. 142 alin. 1 CPP:

"Activitatile ce tin de procesul de supraveghere tehnica pe care SRI le pune in aplicare la solicitarea expresa a organelor de urmarire penala, exclusiv in baza mandatelor de supraveghere tehnica emise de instantele competente, sunt indicate de art. 138 lit. a-d: interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta; accesul la un sistem informatic; supravegherea video, audio sau prin fotografiere; localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice".

SRI nu are acces la continutul informatiei interceptate la solicitarea procurorului decat daca "organele de urmarire penala solicita expres acest lucru, solicitare motivata in mod special de imposibilitatea de a pune in aplicare cu forte si mijloace proprii dispozitiile actului de autorizare emis de instanta competenta (in cazul in care discutiile sunt purtate intr-o limba straina pentru care uneori SRI este unica institutie din Romania care poate asigura traducerea autorizata). "

Asadar, in procesul de interceptare in baza mandatelor solicitate de procuror, dupa cum au explicat pentru Ziare.com surse judiciare, SRI realizeaza legatura tehnica dintre operatorii de telefonie si parchetul care solicita supravegherea.

Procurorul solicita supravegherea in baza mandatului emis de judecator sau cel mult 24 de ore fara acesta, iar SRI lanseaza tinta, fara ca operatorul sa stie, si trimite continutul direct parchetului care a solicitat supravegherea.

SRI realizeaza aceasta operatiune tehnica tot fara acces la continut si pentru alte servicii secrete, precum SIE sau DGIPI. SRI are acces la continut fara nicio aprobare oficiala doar in cazul interceptarilor realizate in baza unor mandate de siguranta nationala solicitate chiar de SRI.

Toata aceasta activitate tehnica este realizata prin intermediul unei aparaturi care, potrivit surselor consultate de Ziare.com, ar ocupa cateva TIR-uri, parte din ea realizata in interiorul SRI pentru a nu exista riscuri de securitate.

In premiera, SRI a precizat pentru Ziare.com cate persoane sunt implicate in procesul de supraveghere tehnica: "Avand in vedere faptul ca activitatile sunt in dinamica, iar alocarile de resurse umane vizeaza in egala masura activitatea de intelligence, cat si cea in beneficiul organelor de urmarire penala, e dificil de cuantificat exact numarul de persoane dedicate.

Cu toate acestea, apreciem ca aproximativ 1.000 de persoane sunt implicate in acest tip de activitati, care au avut ca rezultat, in anul 2015, circa 1 milion de pagini de redare.

In egala masura, dincolo de volumul activitatilor de redare, respectiv de cantitate, consideram ca esentiale sunt aspectele calitative care definesc activitatea Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor, in special in ceea ce priveste asigurarea suportului pentru procesarea convorbirilor in limbi ori dialecte rare, instalari de tehnica in medii si locuri greu accesibile, crearea, prin Institutul de Tehnologii Avansate ori alte unitati din platforma tehnica, a unor mijloace tehnice customizate, adaptate la cerintele actului de autorizare, si - nu in ultimul rand - masuri sau filaje complexe in medii dificile si asupra unor tinte calificate si instruite contrainformativ."

In aceste conditii, ce se va intampla daca prin motivare CCR va decide ca SRI nu mai poate realiza partea tehnica a interceptarilor, dupa cum sugereaza Mona Pivniceru?

Cine va realiza in mod concret de a doua zi supravegherea tehnica in baza mandatului emis de judecator la solicitarea procurorului?

Din raspunsul oficial al SRI intelegem ca nimeni: "Cu referire la interceptarea comunicatiilor, cu exceptia DNA, nicio alta structura a Ministerului Public nu dispune de efective specializate sau de tehnica necesara preluarii semnalului ulterior punerii in aplicare a masurilor autorizate."

Cand ar putea deveni parchetele apte din punct de vedere tehnic sa realizeze supravegherea tehnica fara SRI: "dupa ce isi vor dezvolta propriile capabilitati de natura tehnica si umana specializate in activitatile de supraveghere tehnica."

In cat timp? "Edificarea unui sistem de interceptare avand complexitatea si performantele celui dezvoltat, inclusiv cu sprijin partenerial extern, de SRI, ar putea dura mai multi ani, in conditiile identificarii unor importante resurse umane cu inalta specializare in domeniul IT si cunoscatori de limbi straine rare.

Data fiind complexitatea sistemului, e greu de facut o estimare exacta, dar apreciem ca, indiferent de marimea alocarilor bugetare pentru organele de urmarire penala in vederea achizitionarii si dezvoltarii ulterioare a sistemelor tehnice si a dispozitivului uman specializat, atingerea standardului actual de performanta si de eficienta s-ar putea realiza in aproximativ 8 - 10 ani.

De exemplu, in Franta, incepand cu anul 2006, s-a dispus infiintarea unei Platforme Unice privind Interceptarile Judiciare la nivel national. Proiectul se afla in curs de finalizare, in sensul ca, in prezent, Platforma unica nu este inca functionala pe intreg teritoriul Frantei", arata SRI in raspunsul oficial remis Ziare.com.

Surse judiciare au explicat pentru Ziare.com ce inseamna practic "edificarea sistemului de interceptare".

DNA are deja un serviciu tehnic, deci ar avea nevoie de un sediu nou unde sa poata aduce tehnica de interceptare pe care ar urma sa o cumpere la licitatie, singurii furnizori interni posibili fiind, in principiu, UTI sau Teamnet al lui Sebastian Ghita. Ar trebui sa faca angajari masive, necesitati care inca nu au fost evaluate la nivelul structurilor teritoriale.

In cazul DIICOT, trebuie pornit de la zero, deoarece acest parchet nu are niciun fel de dotare tehnica.

In concluzie, daca va fi eliminat din procesul tehnic de supraveghere tehnica, SRI va realiza in continuare ca pana acum interceptari pe mandate de siguranta nationala, inclusiv pentru alte servicii secrete, dar nu ar mai putea fi implicat in niciun fel de supraveghere tehnica in cadrul anchetelor penale.

In lipsa dotarilor la nivelul parchetelor, asta ar duce la blocarea interceptarilor ani de zile, timp in care parchetele nu ar putea folosi in instanta nici macar interceptarile realizate de SRI in baza mandatelor de siguranta nationala.

Dar nu ar fi afectate doar interceptarile telefonice. SRI este implicat si in realizarea altor metode speciale de supraveghere prevazute de art. 138 CPP.

Din punctul de vedere trimis de Serviciul Roman de Informatii la solicitarea Ziare.com, ar fi afectate si supravegherea video, audio sau prin fotografiere, accesul la un sistem informatic, pentru care exista mandat emis de judecator in cadrul unor dosare penale la solicitarea procurorilor.

Surse judiciare au explicat pentru Ziare.com ca parchetele nu dispun, de exemplu, de persoane specializate in filaj sau in montare de tehnica ambientala.

Am solicitat SRI sa precizeze care sunt modelele europene in materie de supraveghere tehnica realizata in cadrul anchetelor judiciare: "Restrictionarea cooperarii intre organele de urmarire penala si serviciile de informatii autohtone (nu doar SRI) este impotriva unor modele de operare la nivel euro-atlantic, unde, avand in vedere evolutiile situatiilor de securitate ori de criminalitate actuale, se pune foarte mare accent pe protejarea si dezvoltarea capabilitatilor investigative ale statelor, in mod special prin cooperare interinstitutionala (task force), respectiv reducerea redundantelor si, nu in ultimul rand, diminuarea alocarilor bugetare".

Ramane asadar de vazut cum isi va motiva CCR decizia de neconstitutionalitate. Daca judecatorii vor cere doar clarificarea sintagmei "organe specializate ale statului", chestiunea se poate rezolva rapid prin OUG.

Exista posibilitatea ca prin motivare CCR sa ceara ca pe viitor interceptarile sa nu mai fie cerute de procuror direct SRI, ci prin intermediul serviciului tehnic propriu, ceea ce ar avea un impact minim asupra DNA, dar semnificativ asupra DIICOT.

Exista insa si posibilitatea ca CCR sa arate in motivare ca SRI va fi eliminat complet din procesul de supraveghere la solicitarea procurorului, in baza mandatului emis de judecator, cu efectele previzibile de blocare a anchetelor aratate mai sus.

* Un efect si mai grav ar putea fi pierderea tuturor probelor obtinute pana acum in baza art 142 CPP, dar si revizuirea hotararilor judecatoresti in care au existat interceptari.

* Modul in care chestiunea art 142 alin 1 a ajuns pe masa CCR ridica la randul ei semne de intrebare si chiar suspiciuni de nelegalitate asupra carora Ziare.com va reveni.

Distribuie Distribuie Comentarii