Dacă ai fi o minte diabolică, ce dorește și poate să pună în scenă o tragedie, ce context ai alege? Un loc aglomerat, la o oră de vârf. O zi în care, prin tradiție, toată lumea petrece. Ziua de vineri e ideală. Iar o vineri ce precede Halloweenul este perfectă. Locul potrivit e acela unde intrarea liberă garantează, din start, aglomerația. Așa cum a fost și Club Colectiv în seara zilei de 30 octombrie 2015. O planificare minuțioasă necesită însă timp.

Astfel își începe jurnalista Adriana Oprea-Popescu  seria analizelor-anchetă, publicate pe site-ul Activenews.ro , cu privire la Tragedia Colectiv. O nenorocire care a lăsat în urmă 63 de morți, sute de răniți și traumatizați grav și, peste toate, un lung șir de semne de întrebare cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu adevarat acolo. Ei bine, jurnalista Oprea-Popescu reușește nu doar să facă un inventar complet al fisurilor din tragica poveste, ci și să pună cap la cap și să închege logic seria acestor întrebări la care autoritățile române par să nu aibă sau să nu vrea să dea răspuns. Din seria analizelor jurnalistei, repetăm, remarcabil de bine și minuțios alcătuite, Comisarul.ro a preluat-o pe cel mai relevantă, credem noi.

 Investigația publicată de Adriana Oprea-Popescu

Ca să pui în scenă o tragedie, ai nevoie de momentul potrivit, de contextul potrivit, dar și de un pretext. De un factor declanșator. E greu să simulezi un „incendiu produs accidental” într-un tren de metrou, de pildă. Și e mult mai simplu de făcut asta într-un loc unde chiar există o sursă de incendiu.  

Sunt trei oameni care s-au ocupat de instalarea acestor artificii în Club Colectiv: Viorel Zaharia, Moise Marian, pirotehniștii autorizați, și Beșcu Florin, șofer. Toți trei erau angajați ai firmei Golden Ideas Fireworks Artists. La momentul declanșării incendiului în club nu se afla însă decât Moise Marian, care a suferit arsuri grave, fiind internat acum într-un spital din Belgia.  

Beșcu Florin a ieșit din club chiar înainte de declanșarea dezastrului. „Eu mă aflam lângă Marian (Moise), dar nu aveam niciun rol. Am mai stat aproximativ 10 minute după prima declanșare a artificiilor, după care am ieșit afară din club pentru că îmi era cald și nu îmi plăcea muzica”, le-a declarat el anchetatorilor. Poate fi vorba doar de șansă. O șansă de care mulți dintre tinerii aflați în club nu au avut parte. 

Și prima jerbă de artificii a atins buretele 

La momentul izbucnirii incendiului, în interiorul clubului Colectiv era instalat un sistem de supraveghere video funcțional, imaginile surprinse de cele 4 camere video ale acestuia fiind stocate pe un dispozitiv electronic de tip DVR. Astfel, „la ora 22:02:01, la câteva secunde după începerea concertului,  în partea dreaptă a imaginii se observă cum  artificiile montate pe stâlpul schelei tehnice ce deservește scena sunt aprinse pentru prima dată. Acestea ard timp de 13 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susținere al imobilului situat în partea stângă lângă scenă”, se precizează în procesul verbal redactat după vizionarea imaginilor. 

De fapt, ca să fim exacți, jerba de artificii durează fix 15 secunde. Acest moment a fost surprins de Vlad Bușcă, aflat în Club Colectiv: 

La secunda 19 se observă cum scânteile din jerba de artificii ating buretele stâlpului din față, însă acesta nu se aprinde (v. foto 1). 

E miracol sau e flacără rece? Cei care se aflau în club declară anchetatorilor despre acest moment: „în timpul primei melodii a avut loc un spectacol pirotehnic, cu focuri de artificii. (...) Din unghiul în care mă aflam, artificiile din stâlpul de susținere, stâng, al scenei băteau spre stâlpul stâng de susținere a acoperișului probabil” (D. Mihai); „precizez că unele dintre aceste scântei cădeau și peste oamenii aflați în public, însă fără să-i deranjeze vizibil pe aceștia” (I. Ștefan Lucian).

Tavanul s-a aprins concomitent cu stâlpul 

Ȋn filmul evenimentelor surprins de camerele de camerele de supraveghere video din club, „la ora 22:32:00,  se observă cum se aprind artificiile montate pe un suport (n.r. - ?!) situat lângă stâlpul schelei tehnice ce deservește scena. Acestea ard timp de 16 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susținere al imobilului, situat în partea stângă în imediata apropiere a scenei. La ora 22:32:16, imediat după ce artificiile s-au stins se observă cum spațiul dintre stâlpul de suținere al imobilului și scenă rămâne în continuare luminat, iar lumina crește foarte repede în intensitate acoperind o suprafață tot mai mare.”

De această dată, nu a mai fost vorba nici de miracol, dar nici de flacără rece... Martorii susțin că „focul de artificii (era) de data aceasta la o intensitate mult mai mare” (I. Ștefan Lucian); „poziționarea a fost identică cu prima reprezentație, numărul artificiilor, identic, numai că mi s-au părut mai puternice ca intensitate. Câteva scântei au atins stâlpul din stânga, sub decorațiunile menționate mai sus iar materialul cu care era căptușit stîlpul, a luat foc pe verticală. Inițial a fost o simplă linie de foc, subțire, de dimensiuni mici care a urcat spre tavan. (...) Șipcile din tavan ardeau și cădeau bucăți din acesta.” (D. Mihai) 

Conform procesului verbal întocmit de anchetatorii care au vizionat înregistrările camerelor de supraveghere video din club, „la ora 22:32:26 se observă, de fapt, cum tavanul situat între stâlpul de susținere al imobilului și scenă arde, iar din acesta încep să cadă bucăți incandescente.”
Martorii au declarat însă anchetatorilor că au văzut tavanul de deasupra scenei cuprins de flăcări concomitent cu momentul în care buretele de pe stâlp a fost aprins de scântei (v. foto 2). 

„Ȋn timp ce solistul se adresa publicului am observat că o scânteie a aprins buretele de pe stâlpul aflat în fața mea. (...) Acesta a ars vreme de câteva secunde și părea că se va stinge, însă am văzut cum flacăra a urcat pe stălp către plafon. Ȋn acest moment, l-am auzit pe solistul formației spunând «Asta nu era în program» și folosind cuvintele «Aduce cineva un extinctor» sau «Are cineva un extinctor». Ȋn momentul în care solistul a terminat de spus aceste lucruri tavanul s-a aprins instantaneu.” (Ț. Mirela Delia) 

„La un moment dat solistul trupei vorbea cu publicul, timp în care cineva a aprins artificiile din fața scenei. Nu am văzut momentul în care acestea au fost aprinse, dar m-am uitat spre scenă. Am observat cum buretele de pe primul stâlp situat în fața de scenei a început să ardă. Solistul trupei a spus să aducă cineva un extinctor, lucru ce nu s-a întâmplat, iar în câteva secunde focul s-a propagat pe suprafața întregului tavan. Revin și arăt faptul că până la tavan, deasupra mai era un tavan fals din scânduri distanțate între ele dispuse pe toate suprafața sălii clubului.” (M. Tudor Constantin) 

„La un moment dat, în timp ce stăteam pe canapea, l-am auzit pe solistul trupei spunând ceva de genul «a luat foc!». M-am ridicat de pe canapea să văd ce se întâmplă, deoarece muzica se oprise, și am văzut că tot tavanul de deasupra scenei luase foc.” (D. Adrian) 

„Ȋn circa 2 secunde, focul s-a întins către tavan, care s-a aprins aproape instantaneu, propagându-se către scenă. Am observat că tavanul era din gradele din lemn, tip gard, dar nu pot preciza ce era deasupra lor, în schimb am constatat ca, în momentul propagării focului la tavan, flăcările se observau deasupra gradelelor de lemn. Văzând cât de repede s-a propagat focul, mi-am dat seama că era vorba de un material foarte inflamabil.” (R. Mihnea Ion) 

Jerba de artificii atingea înălțimea maximă după 6 secunde de la declanșarea ei. Rezultă că, după circa 20 de secunde de la aprinderea buretelui de pe stâlp, tavanul clubului era deja cuprins de flăcări. Cum ar fi putut să se propage incendiul cu o asemenea intensitate? 

Buretele aprins nu era lipit de cel de pe plafon 

Ȋn raportul de constatare tehnico-științifică a cauzei probabile a incendiului, întocmit de Inspectoratul de Situații de Urgență „Dealu Spirii” se precizează, la „condiții care au favorizat dezvoltarea și propagarea incendiilor: prezența materialelor combustibile în apropierea sursei de aprindere, pe stâlpii de susținere și pe toată suprafața plafonului.” 

E vorba de buretele cu care s-a făcut antifonarea clubului. Lucrările de amenajare s-au făcut în august 2013. Anastasescu George-Alin, administrator al Colectiv Club susține că cei de la firma care s-a ocupat cu amenajarea, Luxory Media, i-au spus că buretele ce a fost aplicat pe tava „era ignifugant. (...) Nu ne-a interesat prețul atunci când am ales buretele.” Ștefan Șuto, administratorul firmei, a declarat însă, pentru Digi24, că „este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură - motoare, calorifere, nu să îi dai foc. Varianta RF, aia ignifugată, e prea scumpă, cu 35% mai scumpă.” 

Aparent, lucrurile sunt simple: focul de pe buretele aflat pe stâlpul din fața scenei s-a propagat în sus și a aprins celălat burete, cu care era învelit tavanul. Numai că acești bureți, care au fost montați în club la momente diferite (circa un an distanță) nu au suprafețe tangente! 

Din fotografiile realizate cu ocazia amenajării clubului și rămase pe site-ul oficial al firmei, se observă că tavanul fals din scânduri este fixat în plafon cu ajutorul unor bârne de susținere neantifonate.

Buretele a fost aplicat doar pe suprafața plafonului, nu și la baza superioară a stâlpilor verticali de susținere ai acestuia. 

Ȋntre buretele de pe plafon și șipcile de lemn ale tavanului fals există o distanță de circa 20-30 cm (foto 4). 

După această amenajare, administratorii clubului Colectiv au decis să antifoneze și două laturi ale stâlpilor de susținere aflați în fața scenei. Au ales un burete de tip piramidal pe care l-au lipit până în tavanul fals (v. foto 5). 

Prin urmare, între acest burete, care a luat foc, și cel de pe plafon, care a provocat dezastrul, există un spațiu despărțitor. Și-atunci, cum de s-a propagat incendiul cu acea viteză nemaipomenită?    
   
Pe camerele de supraveghere video din club, la ora 22:33:01, „se observă că în interiorul clubului se află un număr mare de persoane care sunt strânse în jurul spațiului deschis care realizează accesul în holul de unde se iese afară din club. Imediat, fumul devine foarte dens cuprinzând întregul club”. Trecuseră 55 de secunde de la momentul în care scânteile au atins buretele de pe stâlp. Fotografia de mai jos a fost realizată în acest scurt interval de timp (v. foto 6). 

Deși „material combustibil”, sursă de propagare a incendiului, buretele de pe stâlp este parțial aprins. Ȋn schimb, tavanul aflat în partea stângă a scenei arde cu vâlvâtaie, iar focul intens este localizat în zone aflate la distanță de stâlp.  Fără nicio îndoială, în acele zone exista nu doar buretele lipit pe plafon, ci și altfel de „materiale combustibile”.

NR. Ca o dovadă că toți ne-am lăsat luați de valul spectacolului televizat și am ignorat amănunte vă spunem că, pe yotube, filmulețul cu amenajările din Colectiv are doar puțin peste 400 de vizualizări...

Distribuie Distribuie Comentarii