Cutremur 1977: Oraşe din ţară după seism (documentar în imagini)

agerpres.ro vineri, 4 martie 2022, 11:22 Distribuie

În urma puternicului seism din 4 martie 1977, s-au prăbuşit ori au fost grav avariate sute de clădiri, unităţi spitaliceşti, instituţii de învăţământ, monumente istorice, lăcaşuri de cult din multe oraşe ale ţării. Cel mai grav afectate au fost judeţele din regiunile de sud şi de est ale ţării - Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din oraşele Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi din alte localităţi au suferit avarii grave.

ZIMNICEA

Cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977 a avut drept urmare 175 de case prăbuşite, 523 - grav avariate, 4.000 de sinistraţi. Totodată, seismul a schimbat radical faţa oraşului din judeţul Teleorman. Localitatea şi-a pierdut aspectul şi farmecul vechiului târg din Câmpia Dunării, iar mulţi zimniceni au fost nevoiţi să se mute din casele în care locuiau în noile blocuri.

Cutremurul din 1977, imagine din Zimnicea

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU/AGERPRES FOTO

Cutremurul din 1977, imagine din Zimnicea

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU/AGERPRES FOTO

Cutremurul din 1977, imagine din Zimnicea

Foto: (c) PETRE DUMITRESCU/AGERPRES FOTO

CRAIOVA

În urma seismului, în judeţul Dolj au fost 40.675 de clădiri de locuinţe avariate, 537 prăbuşite, 180 de blocuri avariate, peste 200 de şcoli, 39 de întreprinderi, 442 de unităţi comerciale şi peste 100 de biserici. Au fost înregistraţi 41 de morţi şi 812 răniţi.

Cutremurul din 1977, clădirea Muzeului de Artă din Craiova

Foto: (c) MIRCEA CARARAT/AGERPRES FOTO

În Craiova, au fost avariate grav: Palatul Universităţii, Colegiul "Carol I", clădirea Hotelului Palace, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Biblioteca Judeţeană "Aman", Liceul "Fraţii Buzeşti", Facultatea de Mecanică, fosta Casă Glogoveanu şi Teatrul de Păpuşi. Distrugeri majore s-au produs la aproape toate clădirile de pe Calea Unirii, situate între Piaţa Prefecturii şi strada Mihail Kogălniceanu, la cele din zona Magazinului Mercur, din strada Madona Dudu (multe fiind demolate ulterior), din zona Pieţei Mihai Viteazul. Au mai fost avariate clădirea Palatului Prefecturii din Craiova şi Biserica Madona Dudu.

PLOIEŞTI

În municipiul Ploieşti, la 4 martie 1977, au fost distruse 194 de locuinţe, alte 2.194 fiind grav avariate. Peste 70 de întreprinderi din judeţ şi-au întrerupt activitatea.

"Efectele cutremurului din 4 martie 1977 au fost dezastruoase pentru judeţul Prahova. Printre construcţiile prăbuşite amintim: un cămin de nefamilişti în oraşul Plopeni (care a provocat peste 60 de victime), un bloc P + 3E cu magazine la parter în comuna Valea Călugărească (fără victime), o clădire P + 2E în Ploieşti (fără victime), mai multe clădiri parter, castele de apă, coşuri de fum. Au fost distruse şcoli, grădiniţe, cămine culturale, au fost evacuate mai multe blocuri de locuinţe din Ploieşti, Boldeşti, Câmpina, acestea fiind avariate semnificativ. Numeroase întreprinderi şi-au întrerupt activitatea, având avarii grave la instalaţii şi construcţii, izbucnind şi unele incendii la rafinăriile Brazi, Teleajen, Vega. (...)", scria pe o reţea de socializare Andrei Ţurcanu, specialist în inginerie seismică şi siguranţa construcţiilor.

Cutremurul din 1977, imagine din Ploieşti

Foto: (c) VIRGIL PAVEL/AGERPRES FOTO

Cutremurul din 1977, imagine din Ploieşti

Foto: (c) VIRGIL PAVEL/AGERPRES FOTO

Cutremurul din 1977, imagine din Ploieşti

Foto: (c) ION DUMITRU/AGERPRES FOTO

După seismul din 4 martie 1977, la Ploieşti, mai multe blocuri de pe Şoseaua Nordului, construite prin anii 1950, au fost grav afectate de seism. Pe site-ul Primăriei Ploieşti există o listă a blocurilor încadrate în clasa I şi II de risc seismic, cele mai multe fiind pe străzile Crizantemei, Şoseaua Nordului, Mihai Eminescu, Cameliei, Brebenei, dar şi pe Bulevardul Republicii, Târnavei, Democraţiei, Jianu, Teatrului.

BUZĂU

Cutremurul din 1977 a afectat şi clădiri din oraşul Buzău - 1.900 au fost avariate şi complet distruse, între care peste 300 de şcoli, grădiniţe şi creşe şi 30 de instituţii socio-culturale.

"Atunci s-a dărâmat cinema Moldavia, care era în zona băncilor, şi câteva locuinţe. Pe strada Cuza Vodă s-a prăbuşit Şcoala Sanitară şi au fost avariate toate clădirile din Piaţa Dacia. Din câte îmi amintesc, atunci au murit 18 persoane", declara istoricul Marius Constantinescu.

În municipiul Buzău, a mai fost avariată Întreprinderea ''Textila'', prin prăbuşirea unei părţi din plafon. Jurnalistul Constantin Brăescu nota: "Au fost dărâmate complet 378 de locuinţe. (...) Au fost deteriorate şi devenite nelocuibile 1.514 locuinţe, 1.752 de familii afectate fiind evacuate şi cazate. (...) Au fost complet dărâmate 81 de şcoli, grădiniţe şi creşe, iar 222 au fost variate. Două unităţi sanitare au fost complet dărâmate. Cincisprezece instituţii au fost dărâmate şi 72 avariate".