Cutremur 1977: Nume ale vieţii artistice care şi-au pierdut viaţa în urma seismului
Cutremurul din 4 martie 1977, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a făcut aproximativ 1.570 de victime, dintre care peste 1.390 numai în Bucureşti. În Capitală, peste 33 de clădiri mari s-au prăbuşit, majoritatea fiind situate în centrul oraşului.
Între aceste victime, pe lângă actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea - pe care deja i-am amintit în documentarele precedente -, s-au aflat şi alte nume importante ale vieţii artistice din România - actriţa Eliza Petrăchescu, scenograful Liviu Popa, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa de muzică populară Filofteia Lăcătuşu, pianistul Tudor Dumitrescu, cascadorul Tudor Stavru.
***
Actriţa Eliza Petrăchescu s-a născut la Vaslui, la 15 iunie 1911. A absolvit Conservatorul de artă dramatică din Iaşi, în 1932, potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). A avut o prestigioasă activitate teatrală, pe scena Naţionalului din Iaşi şi la Teatrul Naţional din Bucureşti. Activitatea ei ca actriţă s-a concretizat în roluri foarte diverse, complexe, care au rămas în amintirea spectatorilor.
Sursa foto: www.ziarulmetropolis.ro
Din filmografia sa amintim: "Bijuterii de familie" (regia Marius Teodorescu, 1957), "Pasărea furtunii" (regia Dinu Negreanu, 1957), "Setea" (regia Mircea Drăgan, 1960), "Poveste sentimentală" (regia Iulian Mihu, 1961), "Codin" (regia Henri Colpi, 1963), "Amintiri din copilărie" (regia Elisabeta Bostan, 1965), "Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (regia Sergiu Nicolaescu, 1971), "Nunta de piatră" (regia Dan Piţa, Mircea Veroiu, 1972), "Felix şi Otilia" (regia Iulian Mihu, 1972), "Ilustrate cu flori de câmp" (regia Andrei Blaier, 1974), "Tănase Scatiu" (regia Dan Piţa, 1975).
***
Scenograful de teatru şi film Liviu Popa s-a născut la 17 octombrie 1921, la Oradea. A absolvit Institutul de Arhitectură "Ion Mincu", promoţia 1952, potrivit site-ului http://aarc.ro/. A semnat scenografia (uneori în colaborare) a numeroase filme, dintre care amintim: "Ciulinii Bărăganului" (regia Louis Daquin, 1957), "D-ale carnavalului" (regia Gheorghe Naghi, Aurel Miheles, 1958), "Setea" (regia Mircea Drăgan, 1960), "Celebrul 702" (regia Mihai Iacob, 1961), "Dragoste la zero grade" (regia Cezar Grigoriu, Geo Saizescu, 1964), "Dacii" (regia Sergiu Nicolaescu, 1966), "Tinereţe fără bătrâneţe" (regia Elisabeta Bostan, 1969), "Facerea lumii" (regia Gheorghe Vitanidis, 1971), "Felix şi Otilia" (regia Iulian Mihu, 1971), "Zestrea domniţei Ralu" (regia Dinu Cocea, 1971), "Porţile albastre ale oraşului" (regia Mircea Mureşan, 1973), "Casa de la miezul nopţii" (regia Gheorghe Vitanidis, 1975), "Premiera" (regia Mihai Constantinescu, 1976) ş.a., potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). De asemenea, a fost şi actor în câteva filme, în roluri mici, episodice, cum este cel din filmul "Paraşutiştii" (regia Dinu Cocea, 1972). A semnat scenografia şi pentru spectacole de teatru.
În 1972, a obţinut Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România, pentru filmul "Felix şi Otilia", ecranizare după "Enigma Otiliei" de George Călinescu.
***
Mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu s-a născut în 1942. Apreciată artistă a scenei lirice româneşti, ea a fost solistă a Operei Române din Bucureşti. Unele dintre rolurile sale emblematice au fost cele din operele "Carmen" de Georges Bizet, "Trubadurul" de Giuseppe Verdi, "Italianca în Alger" de Gioachino Rossini.
