Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, judeţe din regiunile de sud şi de est ale ţării. În urma cutremurului, şi-au pierdut viaţa aproape 1.600 de persoane. Dintre imobilele prăbuşite în Bucureşti amintim: blocul ''Casata'', blocul ''Continental'', blocul ''Nestor'', blocul ''Dunărea'', blocul aflat lângă hotelul ''Lido'', blocul "Wilson", o clădire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Moşilor nr. 135, un imobil din strada Galaţi, blocul de la intersecţia Bulevardului Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu, blocul OD 16 din cartierul Militari. S-a prăbuşit, de asemenea, clădirea Centrului de calcul aparţinând Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a fost necesar să fie evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a impus evacuarea bolnavilor chiar în noaptea zilei de 4 spre 5 martie. Imagine din Bucureşti după cutremurul din 1977 Foto: (c) MIHAI ALEXE/AGERPRES FOTO Blocul "Casata" se afla pe bulevardul Magheru, la intersecţia acestuia cu strada Nikos Beloianis (actuala Take Ionescu). Fusese ridicat în anii '30, iar lipită de bloc era casa în care locuise Take Ionescu, în vecinătate fiind amplasată statuia lui Take Ionescu. Pe locul ei, în prezent, este una dintre ieşirile staţiei de metrou Piaţa Romană. La cutremurul din 1977, o parte din blocul "Casata" s-a prăbuşit, dar clădirea a trebuit să fie demolată în totalitate, întrucât partea rămasă în picioare nu mai prezenta siguranţă. Imagine cu blocul "Casata" după cutremurul din 1977 Foto: (c) ION DUMITRU/AGERPRES FOTO Imagine din Bucureşti după cutremurul din 1977. Foto: (c) MIRCEA CARARAT/AGERPRES FOTO Blocul "Scala" a fost construit în 1935, la intersecţia străzii C.A. Rosetti cu bulevardele Bălcescu şi Magheru. La parterul clădirii se afla una dintre cele mai mari şi mai frumoase cofetării. A fost şi el refăcut, cu modificări capitale, iar casele din vecinătate au fost demolate, pentru a fi doar blocuri pe marginea bulevardului. Acţiuni de degajare la blocul "Scala" după cutremurul din 1977 Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/ AGERPRES FOTO Imagine cu blocul "Scala" după cutremurul din 1977 Foto: (c) MIRCEA CARARAT/AGERPRES FOTO Blocul "Dunărea", care avea la parter un celebru restaurant, s-a prăbuşit complet. Situat vizavi de actualul Teatru Naţional şi în faţa Facultăţii de Arhitectură, blocul era o construcţie modernă, ornamentată cu un şir de coloane corintice. În cursul lucrărilor de curăţare a spaţiului, a apărut şi o "victimă colaterală" - Biserica Enei, ridicată în 1611 din lemn, iar apoi refăcută, din zid, în perioada 1720-1724, care era printre cele mai frumoase biserici din Bucureşti, având picturi murale realizate de Gheorghe Tattarescu. Blocul "Dunărea" (centru) şi biserica Enei în 1967 Foto: (c) ANGHEL PASAT/AGERPRES FOTO Blocul "Continental", situat pe strada Ion Ghica, la intersecţia cu strada Colonadelor, avea la subsol un renumit bar. Clădirea era formată din două imobile lipite, construite în perioada interbelică. Prima a fost ridicată în 1937, după planurile arhitectului George Matei Cantacuzino. În 1938, a fost construită şi a doua clădire. Ambele s-au prăbuşit la cutremurul din 1977. Ulterior, blocul a fost reconstruit. Acţiuni de degajare la blocul "Continental" din strada Ion Ghica, intersecţia cu strada Colonadelor, după cutremurul din 1977. Foto: (c) VIOREL LAZARESCU/AGERPRES FOTO Blocul "Nestor" era situat pe Calea Victoriei, vizavi de Hotelul Athenée Palace, şi avea două corpuri - primul, ridicat la începutul anilor 1930, incluzând hotelul Splendid Parc (bombardat în 1944); al doilea, construit după Al Doilea Război Mondial, avea la parter cofetăria "Nestor", unul dintre cele mai reprezentative localuri ale Bucureştilor. Imagine din Bucureşti după cutremurul din 1977. Foto: (c) CORNEL MOCANU/AGERPRES FOTO Blocul "Wilson" se afla pe strada Wilson, redenumită apoi Oneşti (în prezent Dem. I. Dobrescu), la intersecţia cu bulevardul Nicolae Bălcescu. A fost ridicat în anii '30, iar partea superioară era construită în stilul art-deco. Aici a funcţionat Creditul Agricol, iar după aceea, s-a înfiinţat pensiunea Bulevard. Blocul nu a fost demolat, ci doar faţada principală i-a fost reconstruită şi schimbată. Imagine cu blocul "Wilson" după cutremurul din 1977 Foto: (c) ARMAND ROSENTHA/AGERPRES FOTO Pe strada Brezoianu colţ cu strada Domniţa Anastasia, era un bloc cunoscut sub denumirea Belvedere. O parte a acestuia s-a prăbuşit în 4 martie 1977. Pe străzile Tudor Arghezi şi Alexandru Sahia din spatele Teatrului Naţional s-au prăbuşit alte imobile. Imagine din Bucureşti după cutremurul din 1977 Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO Unul dintre blocurile mai noi care a avut de suferit în urma seismului a fost cel de la intersecţia şoselei Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu. Echipe de salvare şi degajare la blocul din strada Lizeanu după cutremurul din 1977 Foto: (c) MIHAI ALEXE/AGERPRES FOTO Imagine cu blocul din şoseaua Ştefan cel Mare (Lizeanu) după cutremurul din 1977 Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/AGERPRES FOTO De asemenea, alt bloc mai nou la care s-a prăbuşit partea scării F a fost OD16 din cartierul Militari. *** Urmările cutremurului din 4 martie 1977 se pot vedea, în Bucureşti, şi în prezent. Dar, probabil, le pot percepe doar aceia care ştiu cum era oraşul la acel moment. Există cazuri în care pe locul fostelor clădiri distruse de seism au fost ridicate altele, cu o arhitectură total diferită; în alte cazuri, nu mai există nimic din ceea ce exista până în 1977, nici măcar străzile, fiind construite alte cartiere - cum ar fi zona Pieţei Unirii, cea a Pieţei Naţiunilor Unite şi zonele din vecinătatea acestora (numite apoi Centrul Civic al Capitalei); foarte multe imobile avariate grav nu au fost consolidate, ceea ce a dus la încadrarea lor în categoria de risc seismic mare şi, ulterior, la marcarea acestora cu o "bulină roşie", pe care scrie "Clădire expertizată tehnic încadrată în clasa I risc seismic". Conform Ordonanţei de Guvern nr. 20/27 ianuarie 1994, orice clădire expertizată se încadrează în una dintre următoarele patru clase de risc: Clasa Rs I, din care fac parte construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime; Clasa Rs II, în care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă; Clasa Rs III, care cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante; Clasa Rs IV, corespunzătoare construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactori Arhiva Foto: Mihaela Tufega, Elena Bălan; editor: Andreea Onogea, editor online: Ada Vîlceanu) * Documentarul a fost realizat având ca surse: ştirile AGERPRES din martie 1977; site-urile https://bucurestiivechisinoi.ro/ , https://bucuresticitynews.ro/ , https://legislatie.just.ro/ .

Distribuie Distribuie Comentarii