Curtea Supremă trebuie să lămurească o problemă de drept fără precedent: Noțiunea de polițist din Codul Penal include și polițistul local?
Curtea Supremă trebuie să lămurească o problemă de drept fără precedent: Noțiunea de polițist din Codul Penal include și polițistul local?
Magistratii care judeca procesul unui barbat din Oradea care a lovit si amenintat un politist local au ridicat o problema juridica inedita: daca notiunea de politist din definitia infractiunii de ultraj include si politistul local, relatează Ziare.com .
Concret, daca prevederile Codului Penal fac referire doar la politistii a caror activitate si statut sunt reglementate de Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane si Legea nr. 360/2002 privind Statutul Politistului sau are un sens larg, general, care cuprinde si politistii locali a caror activitate si statut sunt reglementate de Legea nr. 155/2010 a Politiei Locale si Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.
Ultrajul este o infractiune contra autoritatii, care pedepseste amenintarea, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii.
Infractiunea are si o agravanta, in cazul faptelor comise asupra politistilor sau jandarmilor, aflati in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii. In acest caz, pedeapsa se majoreaza cu jumatate.
Barbatul judecat in acest caz fusese condamnat, in faza de fond, de Judecatoria Oradea, la 6 luni de inchisoare cu amanarea pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani si plata unor daune morale de 1.000 de euro.
Prima instanta: "Nu este forma agravanta"
Judecatoria Oradea a aratat ca in acest caz nu se impune retinerea formei agravante a infractiunii de ultraj.
Motivul: Politia Locala se organizeaza si functioneaza prin hotarare a consiliului local ca un compartiment functional in cadrul aparatului de specialitate al primarului, in timp ce notiunea din Codul Penal in cazul politistului priveste persoana angajata in cadrul Politiei Romane, care face parte din Ministerul Afacerilor Interne si este o institutie specializata a statului.
In concluzie, activitatea politistului local nu este reglementata de Legea 218/2002 a Politiei Romane.
Procurorii insista pe forma agravanta
Sentinta a fost contestata la Curtea de Apel Oradea. Procurorii au insistat cu aplicarea formei agravante in cazul infractiunii de ultraj. Ei sustin ca dispozitiile Codului Penal nu fac distinctie intre politistul local sau politistul din cadrul MAI, "astfel ca, in conditiile in care legea nu face nicio diferentiere, nici instanta nu trebuie sa o faca."
Conform procurorilor, ratiunea legiuitorului cand a introdus aceasta agravanta a fost de pedepsi mai aspru pe cei care inteleg sa ultragieze o persoana investita cu exercitarea fortei publice, astfel cum sunt ambele categorii de politisti.
In plus, chiar daca sunt organizati prin hotarari date de consiliile locale si lucreaza in subordinea primarului, politistii locali au atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor in mai multe domenii, printre care ordinea si linistea publica, circulatia pe drumurile publice, disciplina in constructii, protectia mediului, activitatea comerciala etc.
Diferentele
Pe 5 martie, Curtea de Apel Oradea a pus in discutie, din oficiu, sesizarea Inaltei Curti pentru a dezlega aceasta problema de drept.
Procurorul de sedinta a fost de acord cu sesizarea ICCJ. In concluzii, acesta a aratat ca cele doua categorii profesionale, politistul si politistul local, difera prin statutul special definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului.
Acest statut defineste categoria profesionala a politistului, ca fiind aceea a unui functionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta de regula uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege. Statutul special este conferit de indatoririle si riscurile deosebite, de portul de arma si de celelalte diferentieri prevazute in lege.
In acelasi timp, si Politia Locala are un statut special, agentii sunt "functionari publici care ocupa functii publice specifice de politist local."
Sesizarea Inaltei Curti
Dupa ce a analizat intrega situatie, Curtea de Apel Oradea a decis sesizarea Inaltei Curti si a suspendat procesul de ultraj, pana cand judecatorii vor dezlega aceasta problema de drept.
Magistratii au analizat intreaga legislatie in cazul politistilor si a politistilor locali si au evidentiat mai multe diferente.
"Se retine ca Politia Romana reprezinta o institutie specializata in apararea valorilor de drept cu un statut special, spre deosebire de politistii locali, carora li se aplica dispozitiile generale privind statutul functionarului public," explica Curtea de Apel Oradea.
In plus, Codul Penal din 2009 face trimitere la notiunea de politist, asa cum era mentionata in Legea 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, insa notiunea de politist local a aparut prin Legea 115/2010, ulterior publicarii noului Cod Penal in Monitorul Oficial.
Totusi, denumirea de politist comunitar a aparut prin Legea 371/2004, anterior adoptarii noului Cod Penal, asa ca s-ar impune interpretarea unitara a notiunii de politist.
Magistratii mai fac trimitere la o alta decizie data de Inalta Curte, un recurs in interesul legii, prin care s-a stabilit ca doar agentul constatator din cadrul Politiei Rutiere are competenta de a solicita proprietarului sau detinatorului mandatat al unui vehicul comunicarea identitatii persoanei care i-a incredintat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum si de a aplica sanctiunile contraventionale prevazute de lege, in cazul necomunicarii relatiilor solicitate.
Inalta Curte urmeaza sa dezlege aceasta chestiune de drept pe 22 iunie 2020.
