Înalta Curte de Casație și Justiție a decis joi să atace la Curtea Constituțională legea privind reforma pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat, adoptate de Parlament cu o zi în urmă, conform unor surse judiciare.

Până la această oră, decizia nu fusese anunțată oficial de către instanța supremă.

Magistrații instanței supreme - conduse de judecătoarea Corina Corbu - au fost convocați joi în Adunarea Generală pentru a decide sesizarea Curții Constituționale în privința celor două legi adoptate miercuri de Parlament.

Parlamentul a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale, contestat de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Proiectul de lege a suferit modificări față de varianta asumată de guvern și convenită cu oficialii europeni. Mai exact, parlamentarii PSD și PNL au introdus derogări și excepții care amână aplicarea reformei în următorii 5 ani și prelungește eliminarea pensiilor speciale pe o perioadă de 20 de ani. USR a refuzat să voteze proiectul de lege, precizând că acesta nu elimină nicio pensie specială.

Parlamentarii PSD și PNL au modificat în comisiile de specialitate proiectul de lege care reglementează statutul pensiilor speciale față de varianta prezentată de Guvern. Astfel, potrivit noilor modificări procurorii și judecătorii se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, și beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate.

Mai exact, modificarea instituie o perioadă de grație de cinci ani pentru pensionarii speciali.

De aceleași condiții de pensionare prevăzute de legile în vigoare acum beneficiază și celelalte categorii de pensionari speciali și pensionarii militari, în următorii cinci ani.

Inițiatorii amendamentului sunt parlamentarii PSD și PNL care au motivat că această prevedere este necesară „pentru menţinerea în activitate a celor care ar îndeplini condiţiile de pensionare, fără a destabiliza sistemul public prin ieşirea la pensie a unui număr foarte mare de angajaţi”.

O altă modificare operată față de varianta asumată și anunțată prevede o impozitarea cu doar 15% a pensiilor speciale mai mari de 4.000 de lei net și nu 30% așa cum anunțaseră inițial.

Vârsta de pensionare crește de anul viitor etapizat, de la 50 de ani, în 2024, la 60 de ani în 2035.

Legea a fost adoptată miercuri de Parlament.

Reforma pensiilor speciale este un jalon în PNRR, România riscând să piardă peste 3 miliarde de euro de la UE în cazul în care nu o face.

Beneficiari de pensii speciale - de serviciu și militare - sunt în jur de 190.000 de persoane, grosul fiind la pensiile militare - aproape 180.000 - unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.

Distribuie Distribuie Comentarii