Dacă liderul catalan destituit Carles Puigdemont nu se va prezenta în instanță, procedura normală prevede ca împotriva sa să fie emis un mandat de arestare, a declarat președintele Curții Supreme a Spaniei, joi, potrivit Reuters.

"Când cineva nu apare după ce a fost citat de un judecător pentru a depune mărturie, în Spania sau în orice altă țară a UE, în mod normal este emis un mandat de arestare", a declarat președintele Curții Supreme de Justiție, Carlos Lesmes.

Carles Puigdemont va coopera cu autoritățile spaniole și belgiene chiar dacă nu s-a prezentat în fața tribunalului spaniol joi, a anunțat avocatul său belgian. "Climatul nu este bun, este bine să luăm o anumită distanță", a declarat avocatul Paul Bekaert pentru Reuters. "(...) el va coopera cu justiția spaniolă și belgiană", a adăugat Bekaert.

Anterior, AFP a relatat că membri ai guvernului catalan destituit și deputați, care urmează să fie audiați în ancheta pentru "răzvrătire" și "rebeliune", au sosit joi dimineață la tribunalul din Madrid, fără liderul lor, Carles Puigdemont, rămas la Bruxelles. Din cei 14 membri ai guvernului destituit convocați, lipsesc cinci, între care șeful executivului regional Carles Puigdemont, care se află de luni în Belgia, de unde a denunțat un "proces politic".

Fostul număr doi al executivului regional catalan, Oriol Junqueras, a sosit primul joi la Audiența Națională, tribunalul însărcinat cu dosarele cele mai complexe, urmat de alți opt ex-miniștri, fiind înconjurați de manifestanți care strigau "Nu sunteți singuri!" în limba catalană.

La scurt timp, președinta demisă a parlamentului catalan Carme Forcadell și cinci deputați au sosit la Curtea Supremă, unde urmau să fie audiați în virtutea statutului lor parlamentar. Înalta curte a anunțat că, la cererea avocaților acestora, audierea deputaților separatiști a fost amânată pentru data de 9 noiembrie.

Procurorul general federal cere ca toți aceștia să fie inculpați pentru deturnare de fonduri publice, răzvrătire și rebeliune, ultimele două delicte prevăzând pedepse care merg de la 15 ani la 30 de ani de închisoare.

Ei sunt acuzați că au încurajat "o mișcare de insurecție activă" în cadrul populației catalane pentru a realiza secesiunea, ignorând toate deciziile justiției, inclusiv interdicția de a organiza referendumul privind autodeterminarea la 1 octombrie.

Autoritățile catalane afirmă că în cadrul scrutinului, tabăra care a votat pentru secesiune a repurtat o victorie cu 90,18% din voturi, în condițiile unei participări de 43%, în pofida intervenției, uneori, violente din partea poliției pentru a împiedica această consultare, scrie AFP.

Liderii catalani s-au bazat pe aceste rezultate neverificabile pentru a proclama la 27 octombrie independența "Republicii catalane". Câteva ore mai târziu, guvernul spaniol prelua controlul asupra regiunii, destituind guvernul local și dizolvând parlamentul de la Barcelona pentru a convoca noi alegeri la 21 decembrie.

Dacă se va respecta rechizitoriul parchetului, judecătorii pot nu doar să-i pună sub acuzare, ci să ordone și plasarea lor în arest preventiv.

Liderul separatist catalan, Carles Puigdemont, a refuzat să compară în fața justiției spaniole. Refugiat la Bruxelles cu patru dintre miniștrii destituiți, el a denunțat un "proces politic".

Într-un comunicat, el a prezentat drept o tactică concertată activitățile guvernului său demis. Unii membri vor merge la Audiența Națională pentru a "denunța voința justiției spaniole de a urmări judiciar ideile politice", alții "rămân la Bruxelles pentru a denunța în fața comunității internaționale acest proces politic", se menționează în text.

Unul dintre membrii parlamentului, care urmează să fie audiat joi, Joan Josep Nuet, a catalogat drept "iresponsabilă" atitudinea lui Puigdemont. "Toți cei convocați ar putea sfârși în arest preventiv" pentru că el a arătat că există riscul ca ei să fugă, a declarat acesta miercuri la Catalunya Radio.

Artur Mas, predecesorul lui Puigdemont între 2010 și 2016, a declarat pentru presa de la Madrid că urmărirea judiciară alimentează sentimentul nedreptății în Catalonia.

În fața refuzului lui Puigdemont și celor patru miniștri ai săi de a se prezenta la tribunal, parchetul ar putea cere arestarea lor și judecătorul spaniol ar putea emite un mandat european de arestare. Justiția belgiană ar avea la dispoziție un termen de până la 60 de zile pentru a-i preda Spaniei, ceea ce ar amâna revenirea lor la o dată ulterioară alegerilor din 21 decembrie.

AGERPRES