Curtea de Apel București a respins definitiv cererea de reabilitare a lui Sorin Roșca Stănescu, condamnat în dosarul Rompetrol
Fostul senator Sorin Roșca Stănescu, invitat constant la emisiunile politice ale România TV sau Antena 3, rămâne cu condamnarea la doi ani și patru luni de zile în dosarul Rompetrol la cazier după ce Curtea de Apel București i-a respins definitiv cererea de reabilitare. Judecătorii și-au motivat decizia prin faptul că Roșca Stănescu a plătit doar o mică fracțiune din cei aproape 4.000 de euro, cheltuieli de judecată pe care instanța l-a obligt să-i achite.
Detaliile procesului lui Roșca Stănescu au fost publicate de către fostul jurnalist Ionel Stoica, în prezent purtător de cuvânt la Primăria Sectorului 1.
„Sorin Roșca- Stănescu este infractor nu a plătit cheltuielile de judecată de 20.000 de lei (4.000 de euro) în procesul Rompretrol, dosar în care a fost condamnat la 2 ani și 4 luni pentru utilizare de informaţii privilegiate şi constituire a unui grup infracţional organizat. A și fost cazat nouă luni la atelierul auto de la Jilava.
La începutul anului, Sorin Roșca- Stănescu a făcut o cerere de reabilitare, dar judecătorii Tribunalului București (7 aprilie) și de la Curtea de Apel București (19 august- chiar ieri) au respins-o definitiv. Link pe portalul instanțelor- https://bit.ly/3mgNiyz
Motivul principal: Roșca- Stănescu a achitat doar 120 de euro din cheltuielile de judecată impuse de judecător- 20.000 de lei. Pe scurt, fostul jurnalist s-a plâns judecătorilor că nu a putut plăti întreaga sumă pentru că are o pensie lunară de doar 4.812 lei, dar are de plătit pensie alimentară și dă mulți bani pe medicamente. În plus, el a mai învederat că nu are niciun fel de alte venituri și că nu este retribuit pentru emisiunile de televiziune la care participă.
Judecătorii nu au putut primi acest punct de vedere și arată că nu este rezonabil/logic a aprecia că economiile sale/alte bunuri/proprietăți (eventual, și obținute din moșteniri) s-ar limita doar la pensia de circa 1.000 de euro/lună. Link către motivarea integrală a Tribunalului București- https://bit.ly/3j03WjY
Principalele pasaje din motivare
Or, achitarea sumei de 20.000 de lei (la cursul actual al Băncii Naționale a României însemnând circa 4.000 de euro) apare ca posibilă - în genere - în cazul oricărui om care a desfășurat activități licite (pe parcursul a zeci de ani) și chiar acceptând că obligațiile sale față de persoane aflate în întreținere le diminuează corespunzător.
Spre deosebire de cazul unui cetățean oarecare, prezumat cu venituri modeste/medii în timpul vieții active, este de notorietate că petentul-condamnat Roşca Stănescu Sorin Ştefan s-a remarcat printr-o activitate (cel puțin) în domeniul mass-media la un nivel deosebit, cu vizibilitate pe măsură. Nu este rezonabil/logic a aprecia că economiile sale/alte bunuri/proprietăți (eventual, și obținute din moșteniri) s-ar limita doar la pensia de circa 1.000 de euro/lună.
Așadar, cu mențiunea că nici apărătorul ales al petentului-condamnat și nici reprezentantul Ministerului Public nu au solicitat, Tribunalul învederează că a considerat de prisos a pune în discuție - din oficiu - și a emite adrese la diverse instituții cu atribuții în plan fiscal (Primăria Sector 1 București și ANAF - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Sector 1), deținătoare de informații privind eventuale bunuri mobile și/sau imobile aflate în proprietatea acestuia și privind eventuale venituri impozabile ale sale, care ar putea fi folosite /valorificate pentru acoperirea cheltuielilor judiciare.
Tribunalul amintește că, în situații în care se clamează imposibilitatea de achitare a cheltuielilor judiciare, petenții-condamnați provin de regulă din pătura socială pauperă și au -de multe ori - un cazier judiciar bogat, cu dese și lungi perioade de încarcerare, iar nu o condiție intelectuală/socială specială.
Conchizând, Tribunalul nu poate primi ca probată „buna-credință” clamată de persoana interesată, în condițiile în care liberarea sa condiționată a fost dispusă în urmă cu aproximativ 5 ani și 10 luni (o durată permisivă și din punctul de vedere analizat).
Achitarea a circa 120 de euro din totalul obligațiilor, privită în context, pune în umbră bunele intenții și atașamentul la valorile perene (justiție, familie, societate) exprimate personal de persoana condamnată în memoriu. De notat este și că neachitarea diferenței de bani este tratată de o manieră categorică”, a scris Ionel Stoica pe pagina sa de Facebook .
