Referendumul pe tema aderării la Uniunea Europeană vine să asigure ireversibilitatea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, spun experții consultați de ,,Adevărul”. Iar organizarea plebiscitului în aceeași zi cu scrutinul prezidențial va crește prezența la vot, dar și ar putea majora numărul celor care își vor da votul pentru Maia Sandu, actualul președinte al țării, care a solicitat desfășurarea acestuia.

În data de 24 decembrie a anului trecut, ziua în care a împlinit trei ani de când se afla la conducerea Republicii Moldova, Maia Sandu a cerut Parlamentului de la Chișinău să inițieze referendumul privind integrarea țării în UE, menționând că va continua să realizeze reformele necesare dacă cetățenii îi vor da votul pentru un al doilea mandat de președinte și anunțând pentru prima dată că va candida la alegerile prezidențiale din 2024.

,,Avem garanția unui asemenea viitor doar ca stat membru al Uniunii Europene, tocmai de aceea cred că este necesar să spunem clar toată țară ce drum alegem pentru Moldova. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a declarat lidera de la Chișinău.

Ulterior, parlamentarii au adoptat un amendament al Codul Electoral care să permită desfășurarea scrutinului în aceeași zi cu plebiscitul care va fi unul constituțional, potrivit președintelui Legislativului, Igor Grosu. „Este important să fie un referendum constituțional, ceea ce implică necesitatea de a face toate analizele corespunzătoare. Trebuie să vedem când și cum vom declanșa acest proces deoarece Parlamentul are un rol important și necesită un aviz din partea Curții Constituționale. Suntem obligați să reușim. Referendumul va avea loc în ziua alegerilor prezidențiale”, a menționat Igor Grosu care este și șeful Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea Puterii, în cadrul unei emisiuni TV.

„Adevărul” a discutat cu mai mulți experți despre necesitatea organizării acestui plebiscit în Republica Moldova, țară care a dat startul primei etape a negocierilor de aderare la Blocul Comunitar, adică a evaluării legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, dar și despre impactul acestuia asupra alegerilor prezidențiale care vor avea loc în toamna acestuia an.

Piedici pentru schimbarea cursului țării

Expertul în politică și alegeri al comunității WachDog.md, Andrei Curăraru, este de părere că prin solicitarea privind plebiscitul pe tema aderării la UE, Maia Sandu vrea să asigure parcursul european al țării sale, astfel încât acesta să nu fie oprit de o guvernare anti-europeană în cazul în care țara ar ajunge în această situație.

,,Eu am fost vineri la o consultare cu doamna președintă și ea spune că va fi introdusă în Constituție un articol legat de orientarea pro-europeană și obiectivul strategic al Republicii Moldova de a deveni membru UE. Astfel de modificări au fost operate în multe state care s-au orientat la integrarea europeană. Narativul pe care-l promovează președinta este legat de posibilitatea privind crearea de mecanisme de control pentru posibilitatea de reversibilitate la astfel de procese, adică cineva adoptă o lege care este împotriva integrării europene sau contravine procedurii negocierilor, face acțiuni, declarații etc, iar acestea să poată fi contestate la Curtea Constituțională, inclusiv și partenerii noștri externi să înțeleagă că această mișcare spre integrare europeană este ireversibilă și cumva definitivată la noi în societate. Este ceea ce am înțeles eu, dar încă se lucrează asupra formulei acestui articol care va fi în Constituție și vor fi încă consultări cu societatea civilă, cu partidele pro-europene pentru a definitiva această inițiativă.

Din câte înțeleg, rostul acestei referendum este faptul că inclusiv partenerii noștri externi au dubii în legătură cu unitatea în interiorul Republicii Moldova pentru integrare europeană. În același timp, această normă constituțională ar garanta o serie de piedici pentru a schimba cursul Republicii Moldova, adică dacă mâine vine o altă guvernare care se orientează, spre exemplu, spre orientarea Uniunea Euroasiatică, ea va trebui întâi să schimbe Constituția, în acest sens trebuie să ai o majoritate constituțională care nu este ușor de obținut în Republica Moldova și acestea sunt rațiunile pe care le vede guvernarea actuală. În același timp, este de notat că cele 15 state care au făcut referendumuri pentru integrare europeană, o făceau cu un an înainte de integrare, adică este o practică neobișnuită, dar pe de o parte înțeleasă. Pentru Republica Moldova de ce noi mergem pe această cale?! Fiindcă situația politică este destul de fragilă și nu este clar dacă va fi o majoritate în următorul Parlament și acest referendum, exercițiu cumva ar oferi garanții suplimentare că acest curs de integrare europeană se va menține”, a declarat Andrei Curăraru.

Iar expertul politic, Ion Tăbîrță, a punctat că un referendum pe tema aderării la UE nu poate fi decât unul consultativ.

,,Dacă cu titlul de referendum el este de mai multe feluri: este constituțional, este legislativ, este consultativ, logica este ca să fie constituțional. Pentru ce trebuie un referendum consultativ, pur și simplu, să știi opinia. Opinia este știută la noi în linii mari, totuși majoritatea dacă ne uităm la sondaje sunt pro-europeni. Se dorește a fi constituțional pentru a fi prevăzut în Constituție că vectorul de integrare europeană este vectorul de dezvoltare statală a Republicii Moldova. Noi avem această dualitate în permanentă și se vorbește mult de o anumită echilibristică, or prin acest referendum constituțional, dacă el va fi unul reușit sau pozitiv pentru cei care l-au inițiat și anume lumea care se va prezenta la vot va spune -da- vectorului de integrare europeană pentru Republica Moldova, atunci în Constituție va fi scris clar că integrarea europeană este modelul de dezvoltare statală. Ori alte direcții de orientare, de integrare, cum ar fi nu știu ce Uniune Euroasiatică nu va fi constituțional și dacă vom avea forțe politice covârșitoare, atunci ei vor trebui să schimbe Constituția și doar după aceasta să schimbe vectorul. Pur și simplu se dorește ca să avem și opinia populației, și totodată din punctul de vedere al orientării să pună capăt acestei dualități, să pună capăt acelor speculații că, de fapt, guvernarea pro-europeană nu ar satisface interesele populației și de fapt ar fi străină intereselor acestei populației”, a menționat Ion Tăbîrță.

În ceea ce privește faptul că este organizat după ce statul a primit avizul pozitiv privind startul negocierilor de aderare, dar și a întreprins deja pași în acest sens, Ion Tăbîrță susține că ,,nu trebuia mai devreme, dimpotrivă, practica altor state din Uniunea Europeană arată că acest tip de referendum are loc într-o etapă mai târzie, mai tardivă a procesului de negociere când practic se știe data aderării, așa că din acest punct de vedere Republica Moldova dimpotrivă face un astfel de referendum mai repede. O altfel de practică nu se face în condițiile în care tu nu ai o dată clară a aderării. Noi ne-am propus ca această dată să fie în 2030, însă noi nu suntem siguri că va fi 2030, poate fi și ulterior. 2030 este o cifră, care nu că nu ar putea fi de realizat, dar este una ambițioasă”.

Câștiguri electorale

Ambii specialiștii susțin că plebiscitul va aduce avantaje scrutinului prezidențial în cazul în care vor avea loc concomitent. Iar Andrei Curăraru admite chiar și faptul că Maia Sandu va va avea de câștigat pe seama acestui lucru.

,,Eu cred că este un beneficiu reciproc, adică și doamna președinte ar obține mai multe voturi în legătură cu faptul că oamenii ar veni la scrutin să voteze pentru integrare europeană și asta ar fi echivalent cu votarea pentru Maia Sandu. Dar în același timp este clar că referendumurile în Republica Moldova nu sunt un exercițiu popular, iar petrecerea lor în paralel cu alegerea președintelui vor crește semnificativ prezența la vot și va o situație mai clară în legătură cu faptul dacă noi, într-adevăr, vrem spre Uniunea Europeană sau care este rolul, adică întotdeauna când se face o mișcare politică se urmăresc anumite consecințe și beneficii din punct de vedere politic, dar nu știu cât aș numi aceasta manipulare, pe cât mai mult coordonarea a două obiective strategice pentru guvernarea actuală și pentru doamna președinte”, a subliniat expertul Andrei Curăraru.

,,Din câte este știut aceasta este o practică folosită și-n alte state nu doar în Republica Moldova, când un referendum este organizat cu un alt tip de scrutin și principala miză este din câte înțeleg să fie asigurată prezența la vot pentru că să se organizeze doar un referendum fără un alt exercițiu electoral există riscul ca să fie o prezență scăzută la urnele de vot”, a conchis expertul Ion Tăbîrță.