Așa cum a devenit peste noapte candidatul cu cele mai mari șanse la Cotroceni, tot așa Călin Georgescu a ajuns și cel mai blamat om din România. Sute de tineri ies seară de seară în stradă și îl contestă. Și nu sunt singurii. Mare parte a societății o face. De aceea, vine întrebarea: care va fi impactul real al acestei presiuni, al acestei încercări de persuasiune a populației? Cum ar trebui procedat? În primul rând, nu trebuie uitat faptul că omul are dreptul la liberul arbitru. „Și atunci am avea șanse să-l convingem”.

Contrar mesajelor pro-democratice ale societății, Georgescu câștigă din ce în ce mai mulți adepți

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, avertizează că România s-ar putea confrunta cu același scenariu care a avut loc în America. „Atunci când transmiți mesaje împotriva unui candidat, acestea, dacă nu sunt transmise corect, ar putea stimula reactanța psihologică a populației. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla mai ales când aceste mesaje vin din partea unor persoane percepute ca fiind elite și sistem”, explică specialistul.

„Să ne amintim ce s-a întâmplat în SUA, când elita de la Hollywood, printre care și Taylor Swift , s-a pronunțat pentru un anumit candidat, iar populația generală s-a pronunțat invers. Grijă mare la cum sunt lansate mesajele, dar mai ales la cine le lansează! Dacă vin numai din zona elitei, mișcarea antisistem va fi puternicstimulată” avertizează expertul.

Reactanța psihologică este o reacție emoțională care se declanșează când o persoană simte că libertatea de a alege sau de a acționa îi este amenințată sau restricționată. Practic, atunci când cineva încearcă să ne controleze sau să ne interzică ceva, avem tendința de a reacționa contrar. Recurgem, practic, la o modalitate de a ne proteja autonomia și libertatea de a lua decizii. Oamenii își doresc să simtă că dețin controlul asupra propriilor decizii, iar când cineva încearcă să limiteze acest control, apare frustrarea. Și recurgem la acțiuni care contravin logicii sau recomandărilor primite. „Nu spun să nu se exprime elitele, însă trebuie s-o facă cu grijă. Trebuie să fie și oameni obișnuiți care să vorbească, lideri mai puțin vizibili din diverse zone ale sistemului, oameni cu bun simț, care nu au fost în poziții de putere politică sau poziții de influență socială mare”, a mai comentat Daniel David.

Mesajul transmis, pentru a avea impactul scontat, trebuie livrat în așa fel încât nici o persoană să nu simtă că este manipulată, obligată, forțată, că se i impun anumite idei, concepe sau valori. „Trebuie să recunoaștem și să respectăm faptul că fiecare om are dreptul la o părere, inclusiv să-l susțină pe domnul Georgescu. În caz contrar, oamenii vor percepe că li se pune pumnul în gură din partea unei elite, a unui sistem care încearcă în acest fel să-și prezerve poziția”, a mai spus rectorul UBB.

Vladimir Ionaș, sociolog: „Mesajul nu va avea efectul scontat”

Sociologul Vladimir Ionaş a explicat că independentul Călin Georgescu nu este un om politic, ci reprezintă un cult în sine. „Modul în care și-a construit imaginea este, din punct de vedere al marketingului politic, făcut ca la carte. Chiar aș merge și mai departe: în Statele Unite există acel marketing religios prin care apar și cresc lideri de sectă religioasă. Oameni care, o perioadă de timp, se bucură de o susținere fantastică, iar ulterior dispar. Exact în acel sistem a crescut domnul Georgescu”, explică sociologul ascensiunea fulminantă a candidatului independent.

Expertul este de părere că acest discurs al instituțiilor statului, al autorităților, al partidelor și oamenilor politici, al unei mari părți a societății îndreptat către Călin Georgescu nu va avea efectul scontat în turul următor al alegerilor. „Pentru că încrederea cetățeanului în stat este la pământ”.

Vladimir Ionaș aduce și el în discuție modelul american al alegerilor prezidențiale afirmând că rețeta folosită de Donald Trump pentru a-și atrage alegătorii pare copiată la indigo de Georgescu. „Deși aproape toată lumea îl atacă, el crește în continuare pe rețelele de socializare. Are o susținere din ce în ce mai mare. Dacă Donald Trump a folosit paltforma X ca principală formă de comunicare, Călin Georgescu are vizibilitate pe TiKTok și, mai nou, a început să pătrundă și pe Facebook. Modul în care cei doi își atrag simpatizanții se aseamănă foarte mult”, consideră specialistul.

Elena Lasconi, rol principal într-o misiune imposibilă

Cum vor vota românii în contextul bombardamentului informatic anti-Georgescu la care sunt supuși? „S-ar putea ca mesajul să nu aibă efectul scontat. Uitându-mă pe voturile din turul I, dacă turul al doilea va rămâne în această formă, doamna Lasconi are o misiune extrem de dificilă, aproape imposibilă. Ea trebuie să convingă minimum 1,5 milioane de oameni pentru a avea o șansă. Pentru a fi sigură, trebuie să convingă 2 milioane de oameni”, consideră Ionaș.

Candidata USR trebuie însă să atragă acest număr de alegători din rândul celor care nu au votat deloc. „Nu poate convinge cea mai mare parte a electoratului PSD și nici o parte importantă din electoratul PNL. Acei oameni s-ar putea pur și simplu să nu se mai prezinte deloc la vot. Prin urmare, Elena Lasconi trebuie să atragă alegători dintre cei care nu s-au prezentat în turul I”, mai spune sociologul.

Acesta ne-a mărturisit că este imposibil să oprești, ca și cum ai apăsa pe butonul unei telecomenzi, reacția maselor. Călin Georgescu a aprins fitilul, iar acum asistă de pe margine la consecințe: mesajul său, odată lansat, a început să se propage, să prindă volum, consistență, s-a rostogolit ca un bulgăre uriaș de zăpadă din cont în cont, de la un utilizator la altul și a invadat ca un virus întreaga rețea. „Este foarte greu să oprești acest tăvălug, ce se întâmplă acum pe rețele. Pentru că nu mai vorbim despre o campanie electorală făcută de un candidat, ci de oameni simpli care rostogolesc în conturile lor mesajul care li s-a inoculat”. Practic, independentul Georgescu urmărește acum fără să mai facă mare lucru efectele a ceea ce a sădit în mințile oamenilor.

Gelu Duminică: „Călin Georgescu, un „lover-boy” care va trimite România la produs”

Sociologul Gelu Duminică a precizat pentru „Adevărul” că independentul Georgescu este asemănător unui Loverboy „care te seduce, iar apoi te scoate la produs. Culmea, chiar și atunci când sunt scoase la produs, multe femei încă mai cred că acest loverboy le iubește”, explică sociologul situația dramatică în care se află România.

Sigur, datoria celor care asistă la acest fenomen este de a-l arăta cu degetul. Însă, consideră Gelu Duminică, este extrem de important tonul pe care îl adoptăm. „Să desconsideri electoratul domnului Georgescu, nu aduce nimic bun. Aici este nevoie de mult echilibru, de mult respect, de decență și bun simț. Și de a înțelege că, până la urmă, votul descrie regula democratică pură”, continuă ideea specialistul.

Dacă în mesajul anti-Călin Georgescu alegătorii acestuia sunt puși într-o lumină inferioară, noi nu vom realiza unitate, a mai precizat sociologul. Acești oameni se vor simți victimizați, puși la colț, și ar putea avea, la rândul lor, reacții negative. „Ori vor pleca capul acceptând agresiunea, ori mă vor scuipa, reactionând chiar mai violent decât mine, ori mă vor ignora și vor vota în continuare cu domnul Georgescu”.

Tonul face jocul

Cum ar trebui procedat? În primul rând, nu trebuie uitat faptul că omul are dreptul la liberul arbitru. Apoi, acceptându-i acest drept, ar trebui ca mesajul pe care îl transmitem să fie pe înțelesul alegătorului, pe limbajul său. „Și atunci am avea șanse să-l convingem. Trebuie să-l considerăm însă egalul nostru. Nu inferior nouă”.

Gelu Duminică este de părere că luările de poziție sunt necesare, însă tonul face jocul. „Cea mai dură formă de discriminare este ignoranța. Răul nu se poate perpetua și nu poate fi prezent decât dacă cei care promovează binele tac, nu se implică. Faptul că există o acțiune civică este minunat. Nu vorbim despre faptul că universitățile, media, liderii se poziționează. Este normal s-o facă. Însă trebuie să acceptăm cu toții faptul că avem opinii diferite. Trebuie să fim de acord că nu suntem de acord”, a mai punctat specialistul.