Cum vede creșterea numărului de cazuri de coronavirus unul dintre cei mai cunoscuți epidemiologi români: E o evoluție explicabilă și așteptată după relaxare. Mă aștept la o scădere
Info pe scurt:
- Creșterea numărului de infecții cu coronavirus în ultimele zile în țara noastră este o "evoluție explicabilă și așteptată", o consecință a etapelor de relaxare, afirmă prof. dr. Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie, în interviul acordat HotNews.ro.
- Nu măsurile de relaxare au fost cele care au dus la creșterea numărului de cazuri, ci "aplicarea lor eludând regulile care sunt absolut valabile - purtării măștii, respectarea distanțării fizice și aplicarea măsurilor de igienă", atrage atenția medicul epidemiolog.
- În lunile de vară, cel mai probabil ne putem aștepta la o scădere a cazurilor de infecții, spune prof. dr. Doina Azoicăi.
- Valul așteptat la toamnă ar putea fi mai slab decât cel din primăvară, deoarece o parte din populație va fi deja imunizată în mod natural la acel moment - a trecut deja prin boală.
- Președintele Societății Române de Epidemiologie nu crede că este posibil ca anul acesta să avem un vaccin împotriva virusului: "Nu cred. Chiar și dacă se descoperă, el trebuie testat, siguranța vaccinului trebuie să fie temeinică, nu pot fi arse etapele."
Nu măsurile de relaxare au dus la creșterea numărului de cazuri, ci eludarea regulilor
Totuși, Doina Azoicăi este optimistă și spune că tabloul pe care îl prevede pentru perioada următoare este o scădere a numărului de cazuri: "Acesta este tabloul pe care eu îl prevăd - va fi o scădere, probabil în aceeași manieră, în 'dinți de fierăstrău', cum a fost mare parte din evoluția fenomenului până acum în România. Această evoluție nu este nimic altceva decât reflectarea modului în care populația aplică măsurile, mai mult decât evoluția sau ciclul natural al virusului."
Între etapele de relaxare ar trebui să fie un interval de cel puțin o lună, nu de două săptămâni
În ceea ce privește creșterea numărului de cazuri din ultimele zile, Doina Azoicăi vede acest lucru ca pe "o evoluție explicabilă și așteptată, având în vedere faptul că am avut două etape de relaxare. Pentru faptul că aceste etape s-au luat gradual, era normal, și acesta este un fenomen care nu este înregistrat numai în România, ci peste tot - și în Belgia, și în Franța."
"În jur de 1 iulie ne așteptăm la o perioadă stabilă"
Chiar dacă numărul de cazuri a crescut în ultimele zile, medicul epidemiolog Doina Azoicăi nu își pierde optimismul în ceea ce privește evoluția din următoarea perioadă: "Cam așa s-a estimat de la începutul fenomenului în România - că în jur de 1 iulie o să putem să ne așteptăm la o perioadă mai stabilă, în limita unor cazuri mai reduse. Pentru că este și un fenomen biologic de scădere a agresivității virulenței, a capacității de diseminare a virusului. Care ține de fenomenul biologic. Pentru că în toate evenimentele acestea epidemiologice, sunt etape de apariție, de creștere, descreștere și menținere la un nivel controlabil. Asta este normal, biologic. Inclusiv virusul acesta este un factor biologic."
Doina Azoicăi afirmă că se așteaptă la o scădere "pe considerentele acestea, care țin de virus, care țin totuși de condițiile de mediu și care țin de potențialul de persoane receptive în populație, care nu mai este atât de mare cum a fost la momentul intrării în circulație a virusului."
Președintele Societății Române de Epidemiologie mai spune că așteaptă "cu foarte mult interes profesional" rezultatele studiului realizat de Ministerul Sănătății privind imunizarea populației la coronavirus, rezultate care sunt așteptate în luna septembrie: "Să vedem în septembrie care este de fapt acoperirea imunologică a populației. Într-adevăr în septembrie vom putea să avem niște date mult mai solide ca argumentare vizavi de ce s-ar putea întâmpla în perioada de toamnă-iarnă. Cam așa văd eu lucrurile, ca un tablou pe care l-am expus din prisma a ceea ce cred că se va întâmpla."
Scădere în dinți de fierăstrău, în perioada verii
Doina Azoicăi crede în acest moment că numărul de cazuri va scădea și că "vom ajunge, totuși, la ținta pe care o avem, de 100 de cazuri. Adică să nu se apropie de 200, ci să fie în apropierea cifrei de 100. Nu 100 fix, dar oricum sub 200."
Ea se bazează în acest calcul și pe valoarea ratei de reproducere a bolii, care contează foarte mult: "Rata de reproducere a bolii este un indicator epidemiologic, statistic dacă vreți, care ne dă imaginea despre câte persoane nou posibil infectate pot să rezulte din contactul cu un bolnav asimptomatic sau simptomatic. Noi suntem sub cifra de 1 cu această rată de reproducere. Probabilitatea ca un bolnav să infecteze o persoană care nu a trecut prin boală este aproape 1. Ceea ce înseamnă că din două persoane, una s-ar putea să se infecteze. Noi, pe la începutul epidemiei, am avut această rată peste 2. La acel moment, o persoană bolnavă infecta cel puțin două persoane, iar fiecare dintre cele două infecta, la rândul său, alte două. Această rată de reproducere pe care se bazează estimarea momentului în care se produc relaxări este folosită peste tot în Europa. Strategiile acestea de sănătate publică, în ceea ce privește măsurile luate, trebuie înțeles că nu se fac arbitrar."
În ceea ce privește variațiile numărului de cazuri, Doina Azoicăi afirmă că acestea se datorează "modului în care sunt implementate aceste măsuri - chiar și măsurile de relaxare. S-au deschis plajele, restaurantele care sunt în aer liber, se deschid spa-urile. Dacă toată lumea ar respecta regulile simple și nu s-ar abate de la ele - distanțare, lipsă de aglomerare, mască - nu am avea aceste variații."
"Chiar dacă am trecut într-o nouă etapă de relaxare, nu putem să prognozăm că vor fi multe cazuri sau mult peste 100 numărul de cazuri noi. Dar este decizia fiecărui individ să respecte sau să nu respecte măsurile. Ține de educația, de cultura și de spiritul civic al fiecărui popor. Oricum, în momentul de față există o schimbare de paradigmă sociologică - lumea nu mai este atât de supusă sau atât de ușor de lămurit privind faptul că aceste măsuri nu sunt nici de natură să restricționeze, nici să intimideze, ci sunt niște măsuri care pornesc din observații și din raționamente medicale", mai spune medicul.
Valul așteptat la toamnă, posibil mai slab decât cel din primăvară
În ceea ce privește lunile de toamnă-iarnă, Doina Azoicăi spune că se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri, dar "fără elemente de panică și în niciun caz nu ne așteptăm să atingă valorile care au fost în prima etapă de evoluție, în lunile de primăvară. Va fi o evoluție mai slabă pentru că numărul de persoane care au rămas susceptibile să se îmbolnăvească este sub valoarea numărului de la început - o parte dintre ei au trecut prin boală".
Lecțiile pandemiei
După 3 luni și jumătate de epidemie în România, Doina Azoicăi crede că "Pandemia asta trebuie să ne facă să învățăm niște lecții, inclusiv de comportament. Am văzut reacțiile când s-au deschis terasele: vai, ce fericire! A fost ca și cum am fi câștigat un război mondial. Nu este prioritatea numărul unu. Trebuie să prioritizăm acțiunile noastre, valorile noastre. Valoarea cea mai importantă o are familia. Este mai dureros pentru cei care nu au familie. Poate acei oameni își doresc să socializeze, pentru că nu au familie."
Medicul amintește și faptul că înaintea acestei pandemii, în România s-a vorbit foarte mult despre prevenirea infecțiilor nosocomiale: "Dar acum am realizat că aceste măsuri, care nu sunt noi - să purtăm mască, să purtăm mănuși, să dezinfectăm mâinile - sunt absolut utile, nu neapărat pentru COVID-19, ci pentru orice germene care poate să circule în spital, pentru că spitalele nu sunt sterile. Trebuie să realizăm lucrurile acestea."
În ceea ce privește sistemul de sănătate din România, Doina Azoicăi spune că "acum a realizat că trebuie să fie bine aprovizionat, că nu trebuie să aglomereze lumea, cu toate că eu trăiesc în sistemul acesta și părerea mea este că lecția nu e învățată. Ori nu e învățată de tot, ori nu e învățată decât pe jumătate. De exemplu, spitalele au început să își deschidă partea de ambulatoriu. Până acum, spitalele erau numai pentru cazurile grave sau pentru cazurile care se adresau la spital. Acum, că s-a redeschis și activitatea de ambulator, e normal că îți vine un puhoi de oameni un numar mare de paceinti vor fi de dimineața, la ușa cabinetului. Și atunci cum mai poți să aplici măsurile acestea? Care este soluția? Pentru că oamenii trebuie monitorizați. Soluția era ca sistemul acesta de ambulatoriu să nu fie în spitale, dar după Revoluție s-au desființat toate ambulatoriile, nu știu după ce model, și s-au mutat în spitale. Eu sunt epidemiolog. Este dificil să asiguri circuitele de spital astfel încât să fie respectate din momentul în care, la un moment dat al zilei sau toată ziua, acele circuite nu sunt dedicate doar pentru pacienții din spital."
"De aici ar trebui trase niște învățături. Dar nu sunt doar niște învățături filozofice, ci trebuie să măsuri din acestea pe linie administrativă, politică. Trebuie luate niște decizii. Decizii care nu pot fi luate de un medic dintr-un spital, de un epidemiolg dintr-un spital, ci sunt decizii politice, trebuie luate la nivel de politici de sănătate pentru ca ele să fie sustenabile. În ultimă instanță, sunt lucruri care țin de normalitate, de a ajunge la o normalitate", este concluzia medicului.