Diana Iovanovici Șoșoacă a fost oprită oficial din cursa pentru Cotroceni printr-o decizie a Curții Constituționale, imputându-i-se comportamentul și discursul care ar încălca prevederile Constituției. Specialiști în drept constituțional spun însă că cei cinci judecători și-au depășit atribuțiile.

Decizia CCR privind candidatura Dianei Șoșoacă a aprins spiritele pe scena politică FOTO: ccr.ro

Candidatei SOS Diana Iovanovici-Șoșoacă i s-a respins candidatura la alegerile prezidențiale 2024 printr-o decizie a Curții Constituționale a României (CCR), iar asta după ce Biroul Electoral Central o admisese în 3 octombrie. În 5 octombrie, CCR a luat în discuție două contestații formulate împotriva deciziei BEC de acceptare a candidaturii Dianei Ivanovici-Șoșoacă, decizând să le admită. În contestațiile formulate, Amalia Bellantoni, o fostă membră a SOS exclusă de Diana Ivanovici-Șoșoacă din partid, și Mihai Gheorghe Ursa semnalau pe de o parte că anumite liste de semnături ar fi false, iar pe de altă parte reclamau atitudinea candidatei de „călcare în picioare” a valorilor înscrise în Constituție. Pe cea de-a doua parte a elementelor cuprinse în contestații și-a bazat în cele din urmă Curtea Constituțională a României decizia definitivă. Decizia a fost adoptată cu cinci voturi „pentru” și două „împotrivă” și nu există nicio cale de atac.

Ce îi impută CCR candidatei SOS

Motivarea deciziei a venit la două zile de la comunicarea soluției de admitere a contestațiilor, ceea ce a dus la respingerea candidaturii. Argumentele judecătorilor CCR se întind pe 21 de pagini și au generat dezbateri aprinse. S-a reaprins chiar mai vechea discuție despre necesitatea reformării Curții Constituționale. Până acolo însă tema arzătoare rămâne soluția fără precedent adoptată, prin care Dianei Iovanovici-Șoșoacă i se interzice candidatura imputându-i-se derapajele comportamentale și discursul.

„Dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, a căror configurare rezultă din viziunea democratică a Constituției”, se menționează în prima parte a hotărârii. „Dreptul de a fi ales poate fi supus unor limitări și condiționări mai puternice comparativ cu cele impuse dreptului la vot”, mai spun judecătorii CCR în același document.

Judecătorii argumentează în 63 de puncte decizia de respingere a candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă. Își construiesc argumentația progresiv, menționând obligația președintelui de a veghea la respectarea Constituției, dar și pe aceea de a fi „liant al tuturor categoriilor sociale”. Fac apoi referire la jurământul de credință pe care îl depune președintele României și argumentează că nu trebuie să existe „incongruențe” între calitatea de candidat și aceea de președinte.

„(...) Evident, nu pot exista incongruențe valorice fundamentale de natură constituțională între statutul de candidat și cel de ales; ca atare, printre condițiile de fond necesar a fi îndeplinite pentru a candida sunt și cele care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României”, se menționează la punctul 41 din motivarea deciziei.

„(...) În privința candidatului la funcția supremă în stat, dreptul de a fi ales implică, în mod necesar, condiția de a respecta, în mod neechivoc, Constituția și de a avea o conduită de natură constituțională responsabilă, aptă să susțină funcția Președintelui României de a veghea la respectarea Constituției”, mai spun judecătorii, la punctul 44.

Pentru că autorul sesizării a contestat „neîndeplinirea unor astfel de condiții de eligibilitate” de către candidată, Curtea a examinat fix aceste elemente. Cum? Evaluând „conduita și declarațiile sale publice, precum și efectele acestora în plan constituțional”.

„În cauză, este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”, rețin judecătorii. „Curtea observă că nu este vorba despre o dezbatere sau schimb de opinii ori relevarea unei viziuni politice cu privire la parcursul democratic al României sau despre luări de poziții cu caracter electoral, ci despre promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit de către doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă și despre o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice”, se menționează de asemenea în hotărâre.

„Hotărârea majorității a convertit contenciosul electoral obiectiv într-un contencios electoral subiectiv”

Laura Iuliana Scântei, judecătorul care a făcut opinie separată, argumentează la rândul său, în 16 puncte, de ce nu este de acord cu decizia de admitere a cotestațiilor.

„Curtea Constituțională este chemată să vegheze, prin îndeplinirea unor atribuții efective, expres și limitativ prevăzute de legiuitor, la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României”, atrage atenția Scântei. Asta presupune verificarea „condiţiilor de fond şi de formă pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României, prin raportare la decizia Biroului Electoral Central contestată”. Iulian Scântei argumentează că, în schimb, CCR nu a făcut, prin decizia adoptată cu majoritate de voturi, decât să judece „comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret”, or acest atribut revine altor instituții ale statului, mai spune Scântei.

Mai mult, judecătorul cu opinie separată atrage atenția că prin această hotărâre CCR și-a extins și completat sfera atribuției de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, „condiții care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce țin de comportamentul, opiniile și declarațiile unei persoane) și care nu au fost prevăzute nici în Constituție, nici în Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992”.

„Hotărârea majorității a convertit contenciosul electoral obiectiv prevăzut de lege într-un contencios electoral subiectiv prin asumarea verificării comportamentelor, faptelor, declarațiilor unui candidat la funcția de Președinte al României”, încheie Scântei argumentația redată de asemenea în cuprinsul hotărârii, ca opinie separată.

„S-a deschis cutia Pandorei”

Fostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu spune că CCR tocmai a pronunțat o „decizie nefericită”. „Curtea nu judecă persoane. Curtea trebuia să se pronunțe pe candidatură. Și candidatura, pe Legea 370/2004, stabilește care sunt condițiile: să fii cetățean român, să ai vârsta, să nu fi fost condamnat și așa mai departe. Nu mă duc să văd ce fel de om este, pentru că asta nu știe nimeni și nu poate s-o garanteze nimeni. Avem un personaj foarte-foarte apreciat și după ce îl alegem vedem că de fapt ne-am păcălit tare rău”, atrage atenția fostul judecător al CCR.

Prin pronunțarea cu privire la cu totul altceva decât îndeplinirea condițiilor prevăzute specific în lege, CCR a anulat dreptul candidatului la opinie.

„Eu am mai spus-o: s-a deschis cutia Pandorei și practic decizia șterge din Constituție dreptul la opinie, dreptul la liberă exprimare. (... )Că unora nu le place ce spune (n. red. – Diana Iovanovici-Șoșoacă) este iarăși altă chestiune. Nu trebuie să fim de acord toți cu aceeași linie. Adică vine cenzura oficială și spune - trebuie să fiți pro ucraineni, pro NATO, pro cutare -, dar unii spun - domnule, eu nu sunt. Pentru asta trebuie să-l sancționăm, că nu este?! E dreptul lui să aibă o opinie”, este de părere Lăzăroiu.

Opinia separată a Laurei Iuliana Scântei, pe de altă parte, are doar o valoare teoretică, pentru că în fapt contează decizia. „Mai arată și altora o altă variantă. Asta-i valoarea. (...) Eu am făcut zeci de opinii, cât am fost judecător, asta pentru bună practică, să vadă lumea care este gândirea. În rest, nu contează decât decizia”, a mai precizat fostul judecător CCR.

Decizia CCR care îi anulează candidatei SOS dreptul de a fi aleasă este una periculoasă, mai spune Petre Lăzăroiu. „Sigur că este periculoasă, pentru că de acum încolo poate fi invocată și vor fi alte persoane care spun: dar de ce nu, e foarte bine ce a zis Curtea și ne însușim. Care este problema? Curtea nu are voie nici să adauge nici să scadă din condiții, ea trebuie să verifice strict condițiile”, a subliniat fostul judecător CCR.

Deși decizia fără precedent a reaprins discuțiile despre nevoia de reformare a Curții Constituționale, fostul judecător consideră că și de această dată vor rămâne simple discuții, chiar dacă se impun schimbări.

„Se vorbește de multă vreme. S-a vorbit și în 2012, când USL-ul a avut peste 70%, și nu s-a întâmplat nimic. Mă îndoiesc acum că cu un 30%, dacă un partid câștigă, și mai face o alianță cu altele, se poate modifica Constituția. Sigur, multe s-ar impune, dar trebuie făcută cu foarte multă precauție. Adică să nu scăpăm de dracu’ și să dăm peste tac-su”, avertizează fostul judecător CCR.

Altfel, „s-ar impune modificări, dar avută foarte-foarte multă grijă”, mai spune acesta. O discuție temeinică, susține fostul magistrat, ar fi necesară pe tema existenței unei căi de atac în cazul unei decizii precum cea suspusă analizei. „Chestiune aceasta într-adevăr ar necesita o discuție foarte temeinică: haideți să vedem ce căi de atac pot exista în această situație, pentru că este fără precedent. Un om care este blocat în candidatură nu mai are nicio altă cale, nu poate să facă nimic. Trebuie să ne gândim serios la treaba aceasta”, a mai spus Petre Lăzăroiu.

„Curtea Constituțională și-a depășit cu mult atribuțiile”

Decizia este considerată una greșită și de către prof. univ. dr. Radu Chiriță, titularul cursului de Drept Constituțional din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

„Din punctul meu de vedere, Curtea Constituțională și-a depășit cu mult atribuțiile în procedura aceasta de verificare. (...) Modul în care s-a verificat peste condițiile respective mie mi se pare neconstituțional. Sigur că au dreptate, Constituția interzice foarte multe dintre manifestările pe care le-a avut doamna Șoșoacă, e perfect adevărat asta, însă Curtea Constituțională nu are competențe să verifice existența sau inexistența contradicțiilor respective. Plus, n-avea procedura prin care să amintească elemente de stare de fapt. Pentru că o procedură în care tu stabilești o stare de fapt, dacă cineva a făcut sau n-a făcut ceva, ar trebui să fie o procedură care să presupună administrare de probe, contradicționalitate, o grămadă de lucruri, iar Curtea Constituțională nu are o procedură pentru așa ceva”, spune Chiriță.

Nu se poate pune în discuție faptul că prin această decizie Curtea Constituțională s-a implicat în jocul politic, pentru că indiferent că era o decizie de respingere a contestației sau una de admitere, așa cum s-a întâmplat, decizia are implicații politice. Este important, în schimb, un alt aspect, atrage atenția profesorul: CCR și-a depășit competențele.

„Ce mi se pare important este că și-au depășit, din punctul meu de vedere, net și oarecum surprinzător atribuțiile. E adevărat că și altădată Curtea Constituțională poate că a trecut cumva dincolo de niște competențe stabilite prin Constituție, dar a făcut-o într-un proces evolutiv. Contestații ale candidaturilor au mai fost până acum de-a lungul vremii și în toată jurisprudența de până acum Curtea a fost foarte fermă, spunând: <ce trebuie să verificăm noi sunt niște condiții formale, nici măcar nu putem verifica dacă semnăturile acelea sunt reale sau false, ci doar dacă există și sunt în numărul prevăzut de Constituție. Punct. Dacă sunt reale sau nu, nu e atributul nostru>”, a mai arătat profesorul de drept constituțional.

Nici Constituția și nici legea de organizare a CCR nu permit, susține prof. Radu Chiriță, judecătorilor CCR să stabilească dacă Diana Iovanovici-Șoșoacă a făcut afirmațiile care i se impută. „Este o chestiune de fapt pe care trebuie să o administrezi din probe, nu că ai văzut tu la televizor. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, n-are competență să stabilească dacă o persoană îmbrățișează sau împărtășește anumite valori pe care le impune Constituția noastră sau nu”, a clarificat Chiriță.

Decizia CCR de respingere a candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă poate constitui un precedent periculos, mai spune profesorul specializat în drept constituțional. O mai mare responsabilitate în desemnarea judecătorilor Curții Constituționale ar fi soluția pentru evitarea unor situații similare în viitor, pentru că problema pe care o naște această decizie „nu este generată de un sistem prost, de o problemă de organizare a Curții Constituționale, ci este generată de o alegere extrem de neinspirată a celor care sunt judecători ai Curții”, a conchis Radu Chiriță.