Un proiect pentru construcția în Belgrad a unui turn în stilul Trump Tower, propus de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american Donald Trump, alături de un aliat apropiat, Richard Grenell, este în viziunea multor sârbi echivalentul ridicării de către talibani a unui complex de lux unde au fost odată Turnurile Gemene. Astfel văd lucrurile unii politicieni de la Belgrad, relatează Politico.

Planul include demolarea fostului cartier general al armatei iugoslave, un memorial neoficial al suferinței sârbe din timpul bombardamentelor NATO din 1999 asupra Belgradului. În locul lui s-ar ridica un complex de apartamente și birouri de lux în stil Trump Tower.

„Este scandalos ca locul în care oameni au fost uciși și bombardați să fie transformat într-un loc cu jacuzzi și cazinouri”, a apreciat Aleksandar Jovanović Ćuta, un politician din opoziție, primul care a făcut publică o scurgere de informații cu privire la proiect, în februarie.

Potrivit documentelor divulgate lui Jovanović, negocieri sunt în curs cel puțin din 2022. Potrivit termenilor acordului, ministerul sârb al infrastructurii ar oferi o autorizație pe 99 de ani către Kushner Realty și Atlantic Incubation Partners, o societate cu răspundere limitată înregistrată în Delaware anul trecut.

După scurgerea de informații, Kushner a confirmat vestea împărtășind pe X schițe ale planurilor de dezvoltare, care includ proiecte și în Albania.

„Sunt încântat să împărtășesc câteva imagini ale primelor schițe”, a scris Kushner pe rețeaua de socializare, împărtășind o imagine a două turnuri luminate înălțându-se pe cerul Belgradului.

Bombardarea sediului armatei iugoslave

Cunoscută colocvial drept cartierul general al armatei iugoslave (Generalštab) , clădirea a servit cândva drept centru de comandă pentru informații militare și operațiuni ale fostei republicii socialiste Iugoslavia.

Pentru mulți sârbi, ruinele din centrul Belgradului sunt mărturie a campaniei de bombardare a NATO în care SUA și aliații săi au vizat site-uri militare și politice strategice din Serbia, Muntenegru și Kosovo, în încercarea de a opri campaniile de epurare etnică ale fostului lider sârb Slobodan Milošević.

Nu s-au mai făcut lucrări de zeci de ani asupra clădirii, în ciuda locației sale chiar vizavi de sediul guvernului Serbiei și al Ministerului Afacerilor Externe.

Zvonurile despre interesul familiei Trump pentru clădire datează din 2013, când prim-ministrul de atunci Ivica Dačić declara că fostul președinte al SUA – mogul imobiliar și vedetă de televiziune la acea vreme – e interesat să construiască acolo un hotel de lux.

Grenell, fost ambasador al SUA în Germania și delegatul SUA în Serbia și Kosovo sub conducerea lui Trump, a propus, de asemenea, dezvoltarea sitului în 2020, în timp ce șeful său se pregătea să candideze pentru realegere.

Cea mai recentă propunere a devenit publică după ce Jovanović a publicat documente potrivit cărora guvernul l-a autorizat pe ministrul Infrastructurii Goran Vesić să semneze un contract de investiții cu compania lui Kushner, Atlantic Incubations LLC. Un memorandum de înțelegere anterior a fost semnat în decembrie 2022 cu o „companie afiliată Kushner Realty”.

„Oameni din interior care se opun puternic proiectului ne-au dat documentul”, a spus Jovanović. „Motivul pentru care mai mulți oameni care sunt împotriva proiectului nu ies public este pentru că știu că vor fi concediați și pedepsiți imediat pentru asta.”

Jovanović și alte persoane din opoziție au lansat o petiție împotriva proiectului, care au strâns aproximativ 22.000 de semnături, și au anunțat proteste pentru a împiedica demararea proiectului.

„Imaginați-vă că un președinte american ar participa și ar încheia acorduri comerciale secrete de construcții pentru locuri precum West Point cu China sau Rusia?”, a comentat el.

Aventura balcanica a lui Richard Grenell

Nu a fost niciun șoc pentru sârbi faptul că Grenell a ieșit îân evidență ca principală legătură între Kushner și guvernul sârb.

În perioada în care a fost ambasador și trimis al SUA, Grenell a întruchipat stilul Trumpian de diplomație: zgomotos, direct și adesea tranzacțional, iritând atât oficialii din regiune, cât și establishment-ul mai larg al politicii externe occidentale.

La un moment dat, el a sugerat „în glumă” soluționarea unei dispute dintre Serbia și Kosovo – care și-a declarat independența față de Serbia în 2008 – cu privire la cum să numească un lac de la graniță, propunând redenumirea „Lacul Trump”.

Guvernul Kosovo, una dintre cele mai pro-americane țări din regiune, l-a acuzat că a orchestrat plecarea primului ministru Albin Kurti la începutul anului 2020 – o afirmație confirmată ulterior de membrii opoziției din Kosovo, care au spus că Grenell le-a dat un termen limită pentru vot de neîncredere în guvernul lui Kurti.

„În calitate de trimis pentru Kosovo-Serbia în administrația Trump, Grenell a bagatelizat problemele politice complexe dintre Kosovo și Serbia și a căutat să revendice credit rapid pentru rezolvarea așa-ziselor „animozități vechi” la timp pentru discursurile de campanie ale lui Trump din 2020”, a subliniat Majda Ruge, un bursier la Consiliul European pentru Relații Externe concentrat pe regiune.

„În acest sens, el a fost o rachetă care caută trofee de politică externă, mai degrabă decât diplomatul tradițional care înțelege problemele în cauză. Îi păsa mai puțin de conținutul înțelegerii decât de a putea revendica succesul politicii externe”, a adăugat ea.

Implicarea lui Grenell în regiune a fost componenta mai puțin reușită a efortului mai amplu al administrației Trump de a rezolva dispute istorice, care a inclus un impuls pentru îmbunătățirea relațiilor dintre Israel și Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Maroc, cunoscută sub numele de Planul de pace a lui Trump sau Acordurile Avraam.

În timp ce Grenell a gestionat partea balcanică a planului, Kushner s-a ocupat de Orientul Mijlociu. Ambele eforturi au inclus stimulente financiare pentru a semna acorduri din partea guvernului SUA, inclusiv împrumuturi din sectorul privat gestionate de nou-înființata Corporația financiară pentru dezvoltare internațională a SUA (DFC).

În timpul președinției lui Trump, DFC a fost condusă de Adam Boehler, fostul coleg de cameră al lui Kushner. În 2020, Boehler a susținut o conferință de presă la Belgrad alături de președintele sârb Aleksandar Vučić prin care a anunțat deschiderea unui birou în oraș. Ei au discutat, de asemenea, despre utilizarea fondurilor DFC pentru a investi în clădirea armatei iugoslave.

Există zvonuri că Grenell, care este și acum un aliat apropiat al lui Trump, este vehiculat drept potențial secretar de stat dacă fostul președinte american se întoarce la Casa Albă. În această perioadă, Grenell și-a împărtășit frecvent opiniile despre afacerile balcanice pe X, postând videoclipuri cu el la petreceri în cluburile pline din Belgrad, alături de ministrul sârb al finanțelor Siniša Mali — semnatarul acordului DFC dintre SUA și Serbia care guvernează activitățile băncii de investiții.

De când s-a scurs vestea despre plan, Grenell a servit ca purtător de cuvânt neoficial al proiectului în Balcani. Într-un interviu acordat unui ziar pro-guvernamental, de pildă, el a încercat să atenueze îngrijorările că proiectul are doar un interes comercial.

„Deși nu au o înțelegere profundă a istoriei balcanice”, toți cei implicați în proiect sunt foarte conștienți de importanța sa simbolică, a spus el. El a adăugat că proiectul va include un memorial pentru victimele bombardamentului NATO.

Reacții de respingere a planurilor de dezvoltare ale lui Kushner

Oponenții proiectului susțin că unul dintre motivele pentru care negocierile privind reamenajarea sitului au avut loc în mare parte cu ușile închise este faptul că acordarea terenului investitorilor străini ar încălca legile prin care clădirea este desemnată drept „moștenire culturală”.

„Dacă sunt serioși în privința construcției în locația fostului sediu iugoslav, cel puțin trei reglementări separate ar trebui abolite”, a spus Branislav Dimitrijević, un istoric de artă care participă la mișcările de protest împotriva construcției neautorizate din Belgrad.

El a explicat că locul clădirii, pe strada Knez Miloš, este destinat utilizării exclusiv ca centru administrativ sau guvernamental începând cu primele planuri urbanistice pentru Belgrad din secolul al XIX-lea și nu proiectelor comerciale.

„Ar fi o încălcare foarte gravă a legii ca acea zonă să fie transferată sau vândută oricui, cu atât mai puțin făcută cadou, cum este cazul acordului cu Kushner”, a continuat Dimitrijević.

În 2005, clădirea a fost desemnată monument protejat printr-o decizie a Institutului pentru Protecția Monumentelor Culturale, organism al municipalității din Belgrad. Potrivit deciziei, orice modificare a clădirii trebuie să „păstreze aspectul autentic, dimensiunile orizontale și verticale, elementele de construcție și de design ale clădirii, precum și materialele sale originale”.

În martie, mass-media locală au raportat că Institutul nu a primit nicio solicitare de modificare a statutului actual al clădirii și nicio propunere de modificare a statutului nu a fost votată sau discutată de către adunarea municipală.

Dar implicarea unei companii americane în proiect este cea care a stârnit cele mai multe controverse.

„Este un mod flagrant de a spune: „Suntem stăpânii voștri occidentali și putem călca în picioare moștenirea voastră și cicatricile voastre emoționale în beneficiul nostru personal”, a spus Jovanović, politicianul opoziției.

Bombardamentul NATO rămâne o problemă încărcată emoțional în Serbia. În luna martie, demonstranți s-au adunat în fața cartierului general al armatei, fluturând steaguri sârbești și rusești pentru a comemora cea de-a 25-a aniversare a loviturii, instituțiile de presă dedicând ore de emisie și spațiu de ziare pentru a discuta despre acea „crimă”.

Cu toate acestea, de când știrile despre proiect au apărut, ziarele, site-urile web și canalele de televiziune apropiate guvernului au avut un ton mult mai măsurat - o reflectare spun unii a dorinței Serbiei de a cultiva ceea ce ar putea fi următoarea administrație americană.

„Teoretic, dacă Trump ar fi reales, acest lucru ar îmbunătăți cu siguranță relația dintre Belgrad și Washington”, a spus Igor Novaković, cercetător la Fondul Centrului pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (ISAC), un think tank sârb de politică externă.

„Dacă guvernul mizează pe îmbunătățirea relațiilor cu Washingtonul prin acest proiect, atunci ar putea exista un gen de simbolism politic deformat în care dărâmarea tocmai a acestei clădiri duce la o nouă eră în relația SUA-Serbia care trece peste trecut”, a adăugat Novaković.