Un IT-ist clujean, care locuiește de 10 ani în Germania, a vrut să știe ce părere au germanii despre români, astfel că s-a oferit să răspundă întrebărilor acestora pe o platformă online. Dacă unii l-au întrebat despre turism, mulți au întrebat despre romi, prostituție, corupție etc.

„Poate că mulți nu știu, dar nemții se bucură de cea mai înaltă reputație din România. De ce? Cea mai prosperă perioadă a României a fost sub doi regi germani, Carol I și Ferdinand von Hohenzollern-Sigmaringen. România are un președinte german din 2014, Klaus Iohannis, iar primarul celui de-al treilea oraș ca mărime al României, Timișoara, este un german din Pădurea Neagră, Dominic Fritz. Dacă aveți întrebări despre România, vă răspund cu plăcere” - a postat pe Reddit un IT-ist clujean care locuiește de 10 ani în Germania .

Eli a primit zeci de întrebări din care reiese, parțial, modul în care românii sunt percepuți în Germania. Mulți germani au întrebat despre ce este de vizitat în România, despre tradiții, obiceiuri, ce se mănâncă și bea. Alții au întrebat despre problema romilor, corupție, prostituție și efectele negative ale migranților români în Germania.

„Bucureștiul nu este cu mult mai ieftin decât Germania”

Una dintre cele mai mari nedumeriri ale celor care i-au pus întrebări lui Alex a fost legată de costul vieții în România, care nu este foarte diferit de cel din Germania.

„Am fost recent în vacanță în România și am găsit România cu adevărat frumoasă. Dar am observat că Bucureștiul nu este cu mult mai ieftin decât în ​​Germania. Cum se descurcă românii? Își permit cei din provincie să trăiască în București?” - astfel a sunat prima întrebare adresată clujeanului.

„96% dintre români își dețin apartamentele, ceea ce înseamnă că românii normali nu plătesc chirie și, ca urmare, își pot permite multe lucruri pe care vest-europeanul mediu nu și le poate permite, în ciuda salariilor mai mari”, a intervenit un alt german.

Alex a confirmat că așa stau lucrurile și a adăugat că mulți români au două slujbe. În plus, a mai precizat el, mulți români lucrează în alte țări ale UE, iar cu banii strânși poate trăi întreaga familie,

„De ce ai emigrat în Germania ? Cum este nivelul de trai în comparație cu cele două țări? Și ce este mai bun în România decât aici?” - a fost o altă întrebare.

Alex a precizat că lucrează în IT și am primit o ofertă de muncă. „Aproximativ 25% din populație are în România un standard de viață similar cu clasa de mijloc germană. Acești 25% din populație își pot permite ceea ce își poate permite clasa de mijloc germană”, a precizat IT-istul.

El a menționat că unii oameni din regiunile rurale încă trăiesc în sărăcie.

„România este bună pentru afaceri. Există încă o mentalitate de tipul „goana după aur”. Nu există atât de multe reglementări și obstacole birocratice, ceea ce ajută companiile să fie rapide. Cota impozitului pe profit este, de asemenea, scăzută. În acest sens, România este asemănătoare cu Statele Unite”, a mai spus clujeanul.

„Nu e România țara în care tinerele sunt răpite de pe străzi?”

O internaută a întrebat în ce măsură este sigur pentru o femeie singură să călătorească în România și în ce măsură există opțiuni de mâncare vegetariană.

„Este la fel de sigură ca în Germania”, a venit un prim răspuns. „România este foarte sigură”, a precizat Alex.

„Stai, nu este România țara în care tinerele sunt răpite de pe străzi și apoi ajung sclave sexuale în Germania? Prostituția forțată și traficul de persoane sunt problema”, a intervenit un internaut.

Alex a precizat că au existat astfel de cazuri. „Nu știu dacă au fost răpite sau nu, dar multe au fost de acord să se prostitueze pentru că trăiau în sărăcie. Există din ce în ce mai puțină prostituție forțată și trafic de ființe umane pentru că autoritățile duc de ani de zile o bună campanie de eradicare a fenomenului”, a detaliat el.

Un alt internaut a explicat că de cele mai multe ori femeile nu sunt de pe stradă, ci ademenite cu promisiuni și promisiunea unui loc de muncă bun:

„Odată ajuns în Germania, le sunt luate toate documentele, sunt bătute săptămâni întregi și, în consecință, violate cu brutalitate pentru a le „înfrânge” voința, astfel încât să-și poată face docil treaba în bordelurile germane. O rudă apropiată a mea lucrează în forțele de ordine și investighează zona”.

„Românii și bulgarii, cei mai dificili vecini”

Un comentator a vorbit despre vecinii săi români și nu a avut cuvinte de laudă la adresa conaționalilor noștri:

„M-am mutat de mai multe ori acum, am și vorbit cu vecinii mei despre experiențele lor anterioare de viață și am observat că românii/bulgarii sunt cei mai dificili vecini (fac zgomot, aruncă munți de gunoaie pe stradă). Viața în România este atât de diferită decât cea de aici sau adoptă acest stil de viață doar în Germania? Fapt amuzant: administrația orașelor spune întotdeauna că nu poți iniția proceduri de sancționare pentru că nu știi cine aruncă în mod constant gunoiul (lol)”.

Alex a sugerat că probabil este vorba despre romi. „Au obiceiuri diferite, un stil de viață diferit și sunt foarte diferiți de modul nostru de viață. Din păcate, diviziunea dintre români și comunitatea de romi este atât de mare încât nu văd în prezent cum se poate îmbunătăți relația în viitor.”

„Multumesc pentru răspuns. În Romania casele sunt prevazute cu containere de gunoi suficient de mari și acestea sunt folosite de toți oamenii (normali)?”, a revenit întrebarea. „Bineînțeles”, a răspuns Alex.

Un neamț care locuiește în București de aproape 10 ani, a susținut că pe casa scării este făcută curățenie zilnic și că nu există gunoi acolo, iar echipele de la salubritate sunt pe străzi în fiecare dimineață sau seară și mătură gunoiul. „Așa că nu am văzut niciodată în Germania să se face curățenie la fel de des ca aici. Și, ei bine, peste tot sunt vecini zgomotoși, cred că cel puțin eu nu am nicio problemă cu asta și „teoretic", dacă suni la Poliție, acesta va interveni și muzica va fi dată mai încet”, a mai precizat acesta.

„Români și romi nu sunt sinonime”

Un internaut a precizat că românii și romii nu sunt sinonime: „Român și rom nu sunt sinonime. Mi-am dat seama de asta când eram în România, când localnicii s-au plâns de romi”.

„Cunosc români se enerveaza foarte tare dacă îi consideri romi”, a intervenit altcineva.

Neamțul care s-a plâns de vecinii români a precizat că nu știa exact dacă sunt români sau romi, el orientându-se după numărul de la autoturism.

Un alt comentator i-a explicat că după numărul de înmatriculare nu-și poate da seama. „Pot să fiu de acord, am cunoscut câțiva români care s-au comportat destul de normal. Și i-au urât, chiar disprețuiți, pe romi pentru că îi pun într-o lumină atât de proastă”, a completat un alt german.

Întrebat ce părere are despre romi, Alex a susținut că „este o problemă socială și societală majoră și se face prea puțin pentru a integra acești oameni și a le oferi o perspectivă.”

Întrebat despre documentarele de pe Spiegel TV despre Duisburg Marxloh și problemele pe care le cauzează emigranții români și bulgari (gunoi, neglijență etc.), Alex a spus:

„Da, le-am văzut. Cred că fiecare națiune are niște membri care îi dăunează imaginii. România are dificultăți în integrarea romilor și mult prea puțin au făcut politicienii în ultimele decenii în acest sens. E nevoie de mai mulți asistenți sociali. România nu poate aborda singură această sarcină herculeană, motiv pentru care cred că UE trebuie să se implice.”

Pe de altă parte, Alex a precizat că în Germania lucrează 12.000 de medici români. „Desigur, este enervant că imaginea bună pe care o au românii în Germania este afectată de o mică minoritate. Potrivit unui reportaj pe care l-am citit în presa germană în urmă cu câțiva ani, comunitatea românească este cel mai bine integrată pe piața muncii din Germania. Noi, românii, suntem oameni harnici și nu trăim din ajutoarele guvernamentale, deși avem și câteva oi negre, ca orice altă țară.”

Risipă și corupție în România

O altă întrebare a fost legată de corupție. „Cât de răspândită este corupția în România? De exemplu, în poliție sau în alte autorități?”

„Era un lucru comun în anii 1990. După aderarea la UE în 2007, multe s-au schimbat datorită desfășurării unei campanii anticorupție de mare succes. Deși suntem vecini cu Ucraina, suntem mult mai departe decât Ucraina în lupta împotriva corupției. Dacă nu am fi devenit membri UE, am fi avut o mare problemă cu corupția, precum Ucraina de exemplu”, a spus Alex.

Un alt internaut a spus că știe de la ucrainenii care au tranzitat România că le-au dat polițiștilor rutieri din România 20 sau 50 de euro, în funcție de ceea ce se presupune că au făcut (sau nu au făcut).

„Ne lovește iar și iar faptul că deseori este normal la români, de exemplu, când mănânci într-un restaurant, lași jumătate din mâncare în farfurie la sfârșit. Îmi puteți explica care ar putea fi motivația acestui comportament (risipitor)?”, a observat un alt internaut.

Alex a răspuns: „Acest comportament risipitor poate fi observat și în alte zone din România. Casele sunt construite prea mari și apoi se cheltuiesc mulți bani pe încălzire. Sau Palatul Poporului din România. A doua clădire ca mărime din lume, care consumă o cantitate incredibilă de energie electrică.”