Brațul lung al Rusiei riscă să afecteze o parte din statele UE în contextul anului electoral 2024, prin dezinformări, știri false, dar și prin susținerea unor politicieni și partide extremiste sau eurosceptice, arată specialiștii consultați de „Adevărul“.

Președintele rus Vladimir Putin FOTO Profimedia

Ochii unei bune părți a factorilor de decizie din UE sunt spre alegerile europarlamentare din 2024, în condițiile în care în funcție de rezultate și de situația din statele membre va fi creionat noul Executiv de la Bruxelles, iar în legislativ va fi conturată majoritatea. Avertismente privind posibila interferență a Rusiei, dar și a altor state din afara UE, în bucătăria internă a UE, au venit inclusiv de la nivelul Comisiei Europene, prin vocea Verei Jourova (comisar european), arătând că un rezultat direct al acestei implicări ar duce la un scor mult mai mare pentru formațiunile extremiste și anti-europene.

„Adevărul“ a vorbit cu mai mulți specialiști despre pericolul reprezentat de Moscova, dar și cum ar putea influența europarlamentarele. „Rusia duce în mod constant un război informațional și întreține o campanie de propagandă în România cu scopul de a instiga un număr cât mai mare dintre români, cu scopul ca aceștia să influențeze deciziile politicienilor pe chestiuni fundamentale precum orientarea euro-atlantică, susținerea poporului ucrainean precum și susținerea luptei împotriva terorismului islamist. Noutatea din ultimii ani este că Rusia are la București nu doar politicieni favorabili, ci chiar vehicule politice puternice, cu prezență parlamentară. Cel mai guraliv politician pro-rus, Diana Șoșoacă, este o prezență constantă la evenimentele organizate de Ambasada Rusiei, dar și o portavoce a mesajelor rusești în societatea românească“, a precizat George Rîpă, consultant politic și autor al unei lucrări despre propaganda și războiul informațional dus de Rusia.

„Mesaje toxice și antidemocratice“

„Cred că pericolul e real și noi puteam să-l conștientizăm și până acum. E bine că și oameni din zona euro-atlantică dau semnale și atenționează opinia publică, precum și politicienii, că pericolul e acolo. La modul concret, mesaje toxice, extremiste, populiste, antidemocratice vor exista tot timpul. Poate că sunt mai prezente acum și pentru că e propaganda rusă în spate. Pe de alte parte, cred că e un risc și din partea cealaltă, că s-ar putea să ne concentrăm mult pe influența rusă, însă întrebarea va fi ce punem la schimb. Ceilalți politicieni, să spunem din partidele democratice sau care asigură guvernarea, trebuie să facă un efort suplimentar, pentru a fi și mai convingători. Oricum ar fi situația, mesajele toxice vor exista, dar trebuie să fie și o contrapondere, de proiecte și mesaje constructive“, a precizat, la rândul său, politologul George Jiglău. Politologul a subliniat că o mare responsabilitate este pe umerii formațiunilor democratice de a mobiliza electoratul la vot, pentru că în caz de prezență mică, avantajate sunt partidele cu mesaje anti-UE și extremiste.

Referitor la instrumentele folosite de propaganda rusă sau alte state, Jiglău a arătat că acestea sunt multiple, dar cel mai important ține de comunicare. „Cred că principala dimensiune e cea de comunicare. Sunt anumite narative care sunt mereu rostogolite în spațiul public, mai ales când atenția e pe politic. Și se încearcă mai ales pe unele rețele, nu pe Twitter, că nu prinde la noi, dar pe Facebook, unde sunt pagini fictive care rostogolesc propagandă. Sunt așa-numitele talking points (n.r. - subiecte prestabilite, ușor de comunicat), care sunt livrate unor personaje care răspândesc mesaje pro-ruse, cum este senatoarea Diana Șoșoacă sau partidul AUR“, a afirmat politologul. Jiglău a amintit de susținerea financiară, cum s-a întâmplat în trecut cu împrumutarea partidului lui Marine le Pen de o bancă din Rusia, însă a arătat că marea miză este semănarea încrederii la nivelul UE.

Propaganda rusă promovează mesaje foarte simple, ușor de asimilat, care stârnesc emoție și se axează pe frică. (George Jiglău, politolog)

Consultantul politic George Rîpă a punctat faptul că în continuare Rusia se bucură de personaje care să transmită mesaje pro-Moscova. „România are în continuare numeroase vulnerabilități, precum transformarea în jucători politici a foștilor securiști educați în perioada comunistă, prezența rusească în economie, în special în sectorul energetic, sau prezența unei rețele media finanțate de Moscova. Cu toate acestea, la cum arată astăzi societatea românească, influența Rusiei în alegeri nu poate fi decisivă. Românii sunt pro-occidentali, vor NATO și UE și declară într-o proporție covârșitoare că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității naționale“, a afirmat Rîpă.

Politologul Jiglău a vorbit și de tactici discrete privind divizarea UE. „Semănarea de neîncredere în partenerii europeni, în relația cu instituțiile, cu Statele Unite e o strategie. Și s-a văzut și în alte campanii. Nu o să auzim că «mama Rusie e farul nostru călăuzitor», dar o să auzim cum spune Viktor Orban: «Între Rusia și Bruxelles sau UE nu e vreo mare diferență». Toate acestea se adună în timp. Avem o explicație prin metafora barajului: nu trebuie să-l dinamitezi, ci să creezi niște crăpături, care în timp se vor adânci. Până la urmă, barajul se va rupe“, a mai explicat Jiglău.

Alte pericole

Specialiștii consultați de „Adevărul“ susțin că în prezent pericolul implicării altor state din afara UE, cu excepția Rusiei, în alegerile europene e minor. „Nu cred că țări precum China sau statele arabe au capacitatea de a juca activ în politica din România. Au, în mod evident, anumiți favoriți, din rațiuni ideologice sau geo-politice, dar politica lor este să întrețină relații bune cu statul român, indiferent de partidul care se află la guvernare. Lucrurile s-ar putea schimba în regiune doar dacă am asista la o retragere a prezenței americane din zonă, așa cum începuse președintele Obama. Dar acest lucru este de neimaginat astăzi, în contextul invaziei ruse din Ucraina“, a conchis George Rîpă.