Dumitru Rucăreanu a murit în anul 2013, la vârsta de 80 de ani, şi a fost incinerat în prezenţa a câteva persoane apropiate, singurele care au ştiut de deces.

În urmă cu un deceniu s-a stins din viață unul dintre marii actori ai României, Dumitru Rucăreanu, cunoscut mai bine publicului cu numele de Titi Rucăreanu. A murit în urma unui cancer de pancreas, descoperit mai târziu, astfel că actorul și-a pregătit din timp plecarea din această lume.

El a dorit să fie incinerat și pentru că a vrut să evite „spectacolul” care s-a întâmplat colegului său Sergiu Nicolaescu și-a aranjat din timp funeraliile. A murit discret, iar nimeni din apropiații săi nu a știut acest lucru, cu excepția a două-trei persoane din familie care s-au ocupat de detaliile incinerării.

„După spectacolul grotesc al drumului spre crematoriu al lui Sergiu Nicolaescu, un artist a hotărât ca decizia incinerării sale să nu mai fie judecată de moderatori şi de colegi-actori de carton pe la televiziuni. A hotărât să moară discret, aşa cum a şi trăit. Nimeni, în afara apropiaţilor, nu a ştiut că Dumitru Rucăreanu murise. Nu am ştiut nici când a fost incinerat. Când s-a răsuflat ştirea, vineri, la două zile după incinerarea artistului, televiziunile nu au mai relatat-o în niciun fel. Nu mai era deja de actualitate. Dacă îl mai prindeau pe catafalc, Dumitru Rucăreanu ar fi devenit brusc vedetă naţională. Florin Piersic, Stela Popescu sau Alexandru Arşinel ar fi apărut ca de obicei pe micile ecrane şi ar fi deplâns cu o voce tremurândă de durere că unul dintre corifeii teatrului românesc "a plecat spre îngeri, într-o lume mai bună". Acesta e circul mediatic cu care televiziunile noastre ne-a obişnuit, în goana oneroasă după audienţă, de fiecare dată când un artist pleacă de lângă noi”, descrie momentul jurnalista Simona Chițan.

Curios este că la două zile de la moartea actorului, Dumitru Rucăreanu a fost nominalizat din partea UNITER, printre alți actori, la premiul pentru întreaga activitate, fără ca cei din acest for să știe despre deces.

„Fiindcă de moartea lui s-a aflat de-abia pe 8 martie când domnul Rucăreanu era deja de două zile cenuşă, iar doamnele de la UNITER sau de la teatre erau cu toate libere, nimeni nu s-a sinchisit să trimită presei un mesaj de condoleanţe sau un memoriu cu activitatea artistului. Ar fi fost un gest de minim respect. Numai Corina Constantinescu de la Teatrul de Comedie nu a profitat de ziua liberă acordată o dată cu sărbătorirea naţională a femeii şi mi-a trimis o galerie de imagini ale artistului. De altfel, George Mihăiţă, directorul Teatrului de Comedie, a fost unul dintre puţinii oameni pe care Dumitru Rucăreanu i-a dorit alături la ceremonia de incinerare”, mai scrie Simona Chițan..

Dumitru Rucăreanu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1956 şi a fost repartizat la Teatrul Naţional din Craiova.

Aici a rămas până în 1959 şi a jucat în „Bărbierul din Sevilla“, „O chestiune personală“ şi „Zări de necuprins“.

S-a transferat apoi la Teatrul de Comedie din Bucureşti, unde a jucat alte roluri celebre, în „Burghezul gentilom“, „Un Hamlet de provincie“, „Noapte la Madrid“.

A avut o carieră de succes şi în cinematografie, jucând în „Dragoste la zero grade“ (1964), „Secretul lui Bachus“ (1983), „Căsătorie cu repetiţie“ (1985), „Secretul lui Nemesis“ (1987).

Deşi s-a axat pe actorie, nu a abandonat niciodată muzica. A fost interpret de muzică uşoară, a lansat un CD, dar a avut şi colaborări la Operă.

„Dacă aş lua-o de la capăt, aş face muzică simfonică“, mărturisea actorul cu ani în urmă.

Dumitru Rucăreanu a primit, de-a lungul carierei sale, numeroase distincţii şi premii, între care trofeul de excelenţă la Gala Festivalului Comediei Româneşti din 2010.

Curios este că la două zile de la moartea actorului, Dumitru Rucăreanu a fost nominalizat din partea UNITER, printre alți actori, la premiul pentru întreaga activitate, fără ca cei din acest for să știe despre deces.

„Fiindcă de moartea lui s-a aflat de-abia pe 8 martie când domnul Rucăreanu era deja de două zile cenuşă, iar doamnele de la UNITER sau de la teatre erau cu toate libere, nimeni nu s-a sinchisit să trimită presei un mesaj de condoleanţe sau un memoriu cu activitatea artistului. Ar fi fost un gest de minim respect.Numai Corina Constantinescu de la Teatrul de Comedie nu a profitat de ziua liberă acordată o dată cu sărbătorirea naţională a femeii şi mi-a trimis o galerie de imagini ale artistului. De altfel, George Mihăiţă, directorul Teatrului de Comedie, a fost unul dintre puţinii oameni pe care Dumitru Rucăreanu i-a dorit alături la ceremonia de incinerare”, mai scrie Simona Chițan..

Dumitru Rucăreanu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1956 şi a fost repartizat la Teatrul Naţional din Craiova.

Aici a rămas până în 1959 şi a jucat în „Bărbierul din Sevilla“, „O chestiune personală“ şi „Zări de necuprins“.

S-a transferat apoi la Teatrul de Comedie din Bucureşti, unde a jucat alte roluri celebre, în „Burghezul gentilom“, „Un Hamlet de provincie“, „Noapte la Madrid“.

A avut o carieră de succes şi în cinematografie, jucând în „Dragoste la zero grade“ (1964), „Secretul lui Bachus“ (1983), „Căsătorie cu repetiţie“ (1985), „Secretul lui Nemesis“ (1987).

Deşi s-a axat pe actorie, nu a abandonat niciodată muzica. A fost interpret de muzică uşoară, a lansat un CD, dar a avut şi colaborări la Operă.

„Dacă aş lua-o de la capăt, aş face muzică simfonică“, mărturisea actorul cu ani în urmă.

Dumitru Rucăreanu a primit, de-a lungul carierei sale, numeroase distincţii şi premii, între care trofeul de excelenţă la Gala Festivalului Comediei Româneşti din 2010.