Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră că doar condamnarea la detenţie a călăilor lui Traian Berbeceanu mai poate repara încrederea în Justiţie – se arată în motivarea sentinţei prin care Instanţa Supremă i-a condamnat la închisoare pe anchetatorii comisarului Traian Berbeceanu. În schimb, instanţa l-a achitat pe comisar de acuzaţiile aduse abuziv.

Ştiau că e nevinovat

Este demonstrat dincolo de orice îndoială că foştii procurori de la DIICOT Alba – Ioan Mureşan si Nicolae Cean – şi poliţistul Alin Muntean au ştiut din capul locului că Traian Berbeceanu este nevinovat si cu toate acestea au urmărit să-l incrimineze – este concluzia la care a ajuns Înalta Curte.

Anchetatorii lui Berbeceanu au denaturat adevărul şi au fabricat probe care să ducă la inculparea şi arestarea fostului şef de la Brigada de combatere a crimei organizate Alba, Traian Berbeceanu. Anchetatorii comisarului au obţinut mărturii de la interlopi care susţineau că i-au dat şpagă lui Berbeceanu. Constrânşi sau co-interesaţi să îşi uşureze situaţia judiciară în dosarele lor, interlopii au fost de acord să dea declaraţii împotriva comisarului.

“Am fost introdus într-un beci întunecos, fără apă şi mâncare. Am fost practic torturat până să îmi pun semnatura pe lucrurile scrise, dictate de dl. procuror. Eu am spus că nu am dat niciun fel de bani d-lui Berbeceanu”, a declarat martorul Scaglione Cosimo Gabor.

Şi fostul patron al echipei de fotbal Jiul Petroşani, Alin Simota, a recunoscut că, atunci când se afla în arest, a fost pus să dea declaraţii împotriva lui Berbeceanu.

“Mi-am dat seama cu stupoare că mi se cereau să spun lucruri care ar fi condus spre o defăimare a domnului Berbeceanu. Eu mereu am spus că nu scriu după dictare”, a spus Alin Simota.

Îl voiau mort

Mai mult, anchetatorii poliţistului Traian Berbeceanu îl doreau mort. Cel putin aşa reiese dintr-o stenogramă de la dosar.

„Cean (procuror – n.r.): Să-l ierte Dumnezeu şi să-l hodinească!
Opruţa: Pe fiecare cum facem.
Cean: Exact ce i-am dorit, pantofi de lac şi vată în nas…. (era vorba despre comisarul Traian Berbeceanu – n.r.)
Opruţa: Cred că Alin face chef, ha?!
Cean: Ar fi cazul, că vrusei să-l sun, cu pretenu, cu vecinu, cu Stelică:”Hai să-l sunăm pe Alin, poate dă de băut, bem şi noi un şpriţ azi pe undeva.”

Referatul privind arestarea lui Berbeceanu, fals

“Inculpaţii au acţionat coordonat pentru obţinerea unor declaraţii incriminatoare la adresa lui Berbeceanu, fiind folosite în tactica de ascultare metode nelegale, de formulare a unor întrebări sugestive în perioade de stres ale martorilor, prin expunerea acestora la o zarvă excesivă.

Inculpaţii Mureşan Ioan şi Muntean Alin Mirel au folosit şi interpretat contrar realităţii situaţii factuale cunoscute anterior formulării acuzaţiilor chiar de la Berbeceanu Traian, deşi toate demersurile procedurale realizate urmăreau tocmai punerea acestuia sub acuzare”, se arată în motivarea ICCJ.

Înalta Curte a constatat că “procese-verbale din datele de 21.08.2013, 26.08.2013 şi 18.10.2013, precum şi referatului cu propunere de arestare preventivă a lui Berbeceanu Traian din data de 24.10.2013 sunt false”.

Urmează apelul

Înalta Curte a dat sentinţa în dosarul Berbeceanu în iulie anul trecut, însă motivarea a venit abia acum. Urmeaza apelul, iar o sentinţă definitvă ar putea veni până la sfârşitul anului. Judecătorii i-au condamnat la 7 ani de detenţie pe procurorul Ioan Mureşan, fost şef al DIICOT Alba, la 4 ani pe poliţistul Alin Muntean şi la 2 ani pe procurorul Nicolae Cean. În schimb, Berbeceanu a fost achitat pentru acuzaţiile de corupţie aduse de anchetatorii lui.

Ce spune Berbeceanu

Contactat telefonic, comisarul Traian Berbeceanu a declarat pentru România Curată că aşteaptă o decizie finală în acest caz şi speră ca sentinţa de achitare să fie menţinută şi la apel.

“Nu îmi doresc nimic mai mult decât să mă întorc la echipa mea de la BCCO Alba, la brigadă”, a declarat Berbeceanu pentru România Curată.

Trebuie să îi plătească daune

Instanţa i-a obligat pe anchetatorii comisarului Berbeceanu la plata către poliţist a 100.000 de euro daune morale şi 100.000 de lei diferenţe salariale. Acum, Berbeceanu este încadrat pe un post de execuţie în cadrul IPJ Hunedoara şi spune că a pierdut jumătate din salariu ca urmare a suspendării din funcţia de şef al Brigăzii de combatere a crimei organizate Alba, după punerea sub acuzare.

“Şi eu am făcut apel, însă doar pe latura civilă întrucât am solicitat şi plata diferenţelor salariale din momentul sentinţei de la fond de pe 30 iulie anul trecut până la momentul sentinţei definitive, la finalul procesului. Acum eu sunt încadrat pe cel mai jos post pe care poate fi un ofiţer şi fac muncă de birou. Am pierdut jumătate la salariu. Nu am cerut daune de la instituţii întrucât eu nu am nimic cu ele. De altfel, când anchetatorii mei (judecaţi acum – n.r.) au solicitat instanţei să introducă MAI şi Ministerul Public ca părţi responsabile civilmente în proces, eu m-am opus pentru că eu nu am nimic cu instituţiile, ci cu aceşti oameni care mi-au fabricat dosarul”, a declarat Berbeceanu.

Cum a început calvarul lui Berbeceanu

Viaţa comisarului Traian Berbeceanu, fostul şef al Brigăzii de combatere a Crimei organizate Alba, a fost dată peste cap într-o zi de octombrie 2013 când a fost săltat de acasă şi reţinut sub acuzaţii de corupţie de procurorii DIICOT Alba. Anchetatorii lui – procurorul Ioan Mureşan, fost şef al DIICOT Alba, procurorul Nicolae Cean şi poliţistul Alin Muntean – au adăugat însă o acuzaţie esenţială, menită să le atragă competenţa, adică dosarul să poate fi făcut de ei şi nu de către DNA, fiind vorba cu preponderenţă de acuzaţii de corupţie. Astfel au adăugat acuzaţia de sprijinire a unui grup infracţional organizat la celelalte capete de acuzare pentru Berbeceanu: fals în declaraţii, luare de mită, spălare a banilor, fals în înscrisuri şi complicitate la delapidare.

Cine sunt magistraţii implicaţi în cazul Berbeceanu

Comisarul a fost chiar arestat preventiv timp de o lună de judecătorul ICCJ, Iulian Dragomir, actual vicepreşedinte al ICCJ.

Din pricina suspiciunilor privind fabricarea de probe pe plan local, dosarul lui Berbeceanu a fost preluat apoi de DIICOT central. Rechizitoriul comisarului a fost semnat de procurorul Eduard Bugeac de la DIICOT. Pe vremea aceea, în 2014, DIICOT era condus de Alina Bica, ulterior arestată de DNA pentru corupţie.

Dosarul anchetatorilor lui Berbeceanu de la DIICOT Alba a fost instrumentat de procuroarea DNA Claudia Roşu, soţia procurorului Doru Ţuluş. Sentinţa de condamnare a anchetatorilor lui Berbeceanu şi de achitare a comisarului a fost luată de judecătorul ICCJ, Valentin Şelaru, fost consilier al şefei DNA Laura Codruţa Kovesi. SURSA: Alex Costache/ România Curată

Distribuie Distribuie Comentarii