Mesajele de instigare la ură și la fapte antisociale s-au înmulțit și au crescut în intensitate în România aflată de mai multe luni în febra alegerilor prezidențiale. Psihologul Keren Rosner a explicat de ce ajung românii considerați oameni simpli să le preia și să le răspândească.

De aproape jumătate de an, românii sunt asaltați intens pe rețelele de socializare cu mesaje de instigare la ură și violențe împotriva unor politicieni și susținători ai acestora, a unor persoane publice, ai reprezentanților unor instituții și chiar a oamenilor simpli, care nu împărtășesc aceleași idei cu cei care le propagă.

Cel mai recent caz este cel al grupării paramilitare pro-Georgescu anihilată de DIICOT. Membrii acesteia intenționau să dea o lovitură de stat și să schimbe inclusiv numele țării. Printre suspecți se numără și un general român, Radu Theodoru.

Influențați de mesaje pe care nu au timp să le analizeze critic

Psihologul Keren Rosner arată modul în care unii români au ajuns să se radicalizeze într-o asemenea măsură încât își riscă libertatea lor și siguranța celor din jur.

„În primul rând, campaniile electorale sunt concepute să accentueze diviziunea politică și socială și expunerea repetată a acestor mesaje poate duce la radicalizare. Mulți oameni cred că resimt o lipsă de control asupra vieții lor economice și sociale și atunci discursurile care promovează ura împotriva unei elite sau a unui dușman politic comun sau a unui partid pot oferi un sentiment fals de putere care justifică actele violente”, afirmă psihologul Keren Rosner.

Potrivit specialistei, românii sunt asaltați cu foarte multe informații false sau distorsionate care circulă foarte rapid și din această cauză ele pot convinge anumite grupuri că sunt victime ale nedreptății sistematice.

Oamenii care le receptează nu mai au timp să le analizeze, prin gândirea critică, astfel că profitându-se de convingerile lor, ei pot fi determinați la reacții extreme, inclusiv instigarea la violență. Este un efect de contagiune socială, adaugă psihologul.

„Oamenii sunt influențați de comportamentul celor din jurul lor și dacă ei selectează anumite teme ori sunt interesați de cei care care la rândul lor promovează violența, mai ales în spațiul on-line, se vor simți încurajați să adopte aceeași atitudine, crezând că astfel își exprimă apartenența la grup ori fidelitatea și susținerea față de un anumit grup. Sunt persoane care acumulează foarte multă frustrare și care se simt neputincioase singure. Ele găsind astfel de mesaje se atașează de cei care le transmit și au impresia că acele mesaje au reflectat gândirea lor proprie. Astfel acceptă pe lângă anumite idei care pot fi inofesive și tot ceea ce promovează aceștia”, spune psihologul Keren Rosner.

Și chiar dacă inițial unii români nu erau persoane îndreptate spre violență, ajung să accepte și violența, pentru că au impresia că aceasta este soluția pentru ei, adaugă aceasta.

„Sentimentul de nedreptate care este copleșitor în societatea de astăzi”, completează psihologul.

Este și un fapt de care pot profita cei care transmit mesaje prin care cer pedepsirea și eliminarea unor oameni care sunt indicați ca fiind nedrepți și ar trebui să fie pedepsiți.

Valuri de ură și instigare la violență

Amintim că, în noiembrie 2024, un val de intoleranță a fost îndreptat pe rețelele sociale împotriva Elenei Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale. Cei care au promovat mesajele de ură a u asociat-o pe aceasta cu comunitatea minorităților sexuale LGBT, cu căsătoriile persoanelor de același sex sau cu adopțiile de copii, făcute de cupluri de același sex.

Specialiștii în comunicare au pus atunci acest fapt pe seama campaniei electorale.

„Votul este un proces foarte emoțional. Iar emoția se construiește pe baze psihologice de tipul ură, frică, iubire, plăcere și așa mai departe. Ca atare, mesaje de tipul unor valori cu care o parte de electorat nu rezonează sau de care se dezice, nu doar că vor capta, dar vor motiva puternic alegătorii”, arăta Radu Delicote, expert în comunicare.

După primul tur al alegerilor locale, mesajele de intoleranță și ură răspândite de români s-au înmulțit și au degenerat, iar în cazul unora dintre ei au intrat în sfera infracțiunilor. Mai mulți români, în general personaje cu un trecut controversat, nu s-au sfiit să ceară public asasinate.

Fapte grave împotriva reprezentanților statului român

Deveanul Marius Balșa, unul dintre aceștia, a fost acuzat că a publicat un clip pe pagina sa de Facebook în care, arătau procurorii, „a solicitat public omorârea personalului Curții Constituționale prin executarea „la zid” și a cerut în mod direct sprijin pentru a obține arme de foc necesare asasinatului, spunând că dorește să realizeze personal execuția”, a transmis Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Zilele trecute, un alt român s-a filmat echipat într-o uniformă militară, care putea fi confundată ușor cu cele din dotarea armatei române și a instigat la crime.

„Dacă mă prindeți pe stradă... și îmi dați arma pe mână, ca să mergem la război, nu așa vreți? Ăla care mi-a dat arma pe mână, încărcată - glonț în țeastă”, a transmis tânărul, într-un mesaj publicat pe Tik-Tok.

Miercuri, o anchetă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată a scos la iveală un alt caz tulburător. Șase oameni au fost acuzați de trădare și constituire a unui grup infracțional organizat au fost reținute de procurorii DIICOT în urma mai multor percheziții.

După cum spun procurorii, membrii grupării doreau să schimbe numele țării, drapelul și imnul. Acuzațiile sunt unele foarte grave și fără precedent. Inculpații sunt acuzați că s-au întâlnit inclusiv cu oficiali ruși de la Moscova pentru a prelua puterea în România.

Gruparea acuzată de criminalitate organizată „în scopul de a știrbi suveranitatea și independența statului român prin subminarea politică și a capacității de apărare a țării”, s-a format sub paravanul unei organizații numite Comandamentul „Vlad Țepeș” și s-a dezvoltat pe tipul unei structuri de tip militar, cu eșaloane de conducere (stat major) și personal de execuție, reprezentată prin imaginea generalului în retragere Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani, suspect în acest dosar.