În Epoca de Aur, distracția de Revelion era în fața televizorului. Pentru câteva ore de divertisment, lucru rar întâlnit în restul anului, românii urmăreau momentele umoristice realizate de cei mai mari actori.

Toma Caragiu, Puiu Călinescu, Dem Rădulescu, Stela Popescu şi Alexandru Arşinel, Draga Olteanu Matei, Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru sau Jean Constantin sunt doar câteva dintre artiștii celebri care destindeau atmosfera în noaptea dintre ani. Aceştia făceau glume, cântau şi prezentau diferite schiţe amuzante, spre deliciul spectatorilor avizi de râs şi voie bună.

Revelionul 1971-1972 al cuplului Ceaușescu și apropiații lor FOTO revelionulincomunism.ro

De altfel, înainte de Revoluţie, unicul program special în seara de 31 decembrie aparţinea singurului postul public de televiziune, TVR. Timp de câteva ore, românii se strângeau în faţa televizorului pentru câteva ore de divertisment.

Adevărate festinuri la cei care aveau pile la Alimentara

Pe vremea lui Ceaușescu, Revelionul era punctul central al sărbătorilor de iarnă, care începeau oficial pe 27 decembrie. Crăciunul nu exista, aşa că Revelionul era cea mai importantă zi din aceast interval.

Cu toate acestea, în casele românilor, sărbătoarea Crăciunului aduna în jurul mesei familia, prietenii şi toată lumea petrecea. În comunism, în provincie, restricţiile impuse nu erau atât de evidente. Se ţineau slujbe la biserică, iar la Alimentara, când şi când, se găsea ceva de pus de masă.

Cei care aveau relaţii la Comitetul Judeţean de Partid organizau adevărate festinuri în propriile case. Oamenii regretă oarecum acele vremuri, deşi nu aveau libertate de exprimare şi orice gest făcut era urmărit de Securitate.

“Crăciunul era sărbătorit cum se cuvine, cu familia şi se petrecea ca la carte. Lumea era apropiată, ne vizitam cu prietenii, mergeam şi la biserică. Nimeni nu închidea instalaţia de la brad, nu îndepărtam bradul de fereastră, de altfel brazi erau şi prin Orăşelele copiilor, minunate faţă de ce este acuma. Un alt aspect ce trebuie mentionat e ca oamenii erau altfel atunci, mai calzi, mai apropiaţi, deşi erau cu mult mai saraci. Probabil asta regret cel mai mult la acele vremuri”, spune o pensionară.

Steluțe de vată în bradul de Crăciun

Împodobitul bradului nu scotea atâţia bani din buzunar ca astăzi, pentru că pe piață decorațiunile erau limitate. Globurile era ieftine, beteala era confecţionată din hârtie creponată, iar pe crengi se puneau steluţe din vată şi bomboane în staniol. Copiii îl aşteptau cu înfrigurare pe Moş Gerilă, iar printre jucăriile ce se găseau în sac se aflau: camioane din lemn, truse medicale din plastic pentru fetiţe, păpuşi confecţionate la Arad şi diverse animăluţe din cauciuc.