China face eforturi de a obține knowhow tehnologic, inclusiv prin spionaj economic, pentru a-și propulsa economia și a contesta ordinea geopolitică, relatează BBC.

Un inginer american de origine chineză care a sustras secrete ale tehnologiei turbinelor de la General Electric a fost condamnat recent la doi ani de închisoare în SUA.

Potrivit procurorilor americani, Zheng Xiaoqing, 59 de ani, a sustras fișiere confidențiale de la angajatorul său, General Electric, și a utilizat steganografia pentru a ascunde datele în codul binar al fișierelor foto digitale.

El și-a trimis o fotografie cu un apus de soare pe adresa sa de mail și aceasta e cea care l-a dat de gol, relatează BBC.

Informațiile furate, secrete estimate la milioane de dolari, au legătură cu proiectarea și fabricarea turbinelor, Zheng Xiaoqing fiind un inginer specializat în tehnologia de etanșare a turbinelor.

El a fost acuzat de Departamentul Justiției din SUA că a sustras fișierele copiindu-le pe dispozitive USB, după care le-a criptat și le-a ascuns în fișiere foto digitale. Le-a predat apoi unui om de afaceri chinez suspectat a fi fost în legătură cu guvernul chinez. În acest fel companiile și universitățile chineze, și în ultimă instanță guvernul chinez, ajung să beneficieze de tehnologii străine și de toată munca din spatele dezvoltării lor.

General Electric este un conglomerat ce activează în mai multe industrii producând orice de la electrocasnice la motoare de avioane.

Este doar ultimul dintr-o serie de cazuri de spionaj economic în favoarea Chinei pe care le-au urmărit în justiție autoritățile americane. În noiembrie, un spion chinez a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru că a conspirat să fure secrete comerciale de la mai multe companii aviatice și aerospațiale din SUA.

China face eforturi de a obține knowhow tehnologic, inclusiv pe această cale, pentru a-și propulsa economia și a contesta ordinea geopolitică. De cealaltă parte, SUA încearcă să împiedice un competitor important, care îi amenință statutul de putere globală, să ia avânt.

Furtul secretelor comerciale este atractiv pentru că permite țărilor „să avanseze relativ rapid în lanțurile valorice globale - și fără costurile, atât în termeni de timp, cât și de bani, presupuse de dependența totală de capacitățile autohtone", a declarat Nick Marro, de la Economist Intelligence Unit, pentru BBC.

Directorul FBI, Christopher Wray, declara anul trecut, la un eveniment la Londra, că China vrea să „jefuiască” proprietatea intelectuală a companiilor occidentale, astfel încât să își accelereze propria dezvoltare industrială și, în cele din urmă, să obțină dominația asupra industriilor cheie.

El a avertizat că această țară spionează companiile de pretutindeni „din marile orașe și până în orașele mici, de la cele prezente în topul 100 al Fortune până la startup-uri” și că sunt vizate toate domeniile, „de la aviație la inteligență artificială și industria farmaceutică”.

Reacția purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian la acea vreme, a fost că directorul FBI „defăimează China” și are o "mentalitate de Război Rece".

SUA: „China urmărește să ne răstoarne statutul”

În declarația Departamentului de Justiție privind cazul de spionaj al lui Zheng, Alan Kohler Jr. de la FBI a declarat că China a vizat "ingeniozitatea americană" în măsura în care scopul acesteia este „să ne răstoarne statutul” de lider mondial.

Zheng, un inginer specializat în tehnologia de etanșare a turbinelor, a lucrat la diverse tehnologii de limitare a scurgerilor. Astfel de garnituri optimizează performanța turbinei „fie prin creșterea puterii sau a eficienței, fie prin prelungirea duratei utile de viață a motorului", a precizat DOJ.

Turbinele cu gaz care alimentează aeronavele sunt esențiale pentru dezvoltarea industriei aviatice din China.

Sectorul aerospațial și cel al echipamentelor de aviație se numără printre cele 10 sectoare pe care autoritățile chineze le vizează pentru o dezvoltare rapidă, pentru a reduce dependența țării de tehnologia străină și, în cele din urmă, pentru a o depăși.

Spionajul industrial chinez vizează însă și alte sectoare.

Potrivit lui Ray Wang, fondator și director executiv al companiei de consultanță Constellation Research, cu sediul în Silicon Valley, acestea includ dezvoltarea farmaceutică și nanotehnologia - inginerie și tehnologie realizată la scară nanometrică pentru utilizare în domenii precum medicina, textilele și țesăturile, și automobilele. Un nanometru reprezintă o miliardime de metru.

Mai include produse farmaceutice și bioinginerie - imitarea proceselor biologice în scopuri cum ar fi dezvoltarea de proteze biocompatibile și regenerarea țesuturilor.

Wang a povestit o anecdotă: un fost șef al departamentului de cercetare și dezvoltare al unei companii din Top 100 i-a relatat cum „persoana în care avea cea mai mare încredere" - o persoană atât de apropiată încât copiii lor au crescut împreună - a fost prins că se îndeletnicea cu spionajul în favoarea Chinei.

„Mi-a explicat cu amabilitate că spionii sunt peste tot”, a explicat expertul.

În trecut, spionajul industrial din partea unor țări precum Japonia, Coreea de Sud, Taiwan și Singapore constituia motiv de îngrijoare, a explicat Nick Marro, de la Economist Intelligence Unit. Totuși, odată ce firmele autohtone ajung să fie lideri de piață inovatori de sine stătători - și astfel caută să își protejeze proprietatea intelectuală - și guvernele lor încep să adopte legislație mai strictă în acest sens.

„Pe măsură ce firmele chinezești au devenit mai inovatoare în ultimul deceniu, am asistat la o consolidare accentuată a protecției drepturilor de proprietate intelectuală la nivel național”, a explicat Marro.

Totodată, China a dobândit expertiză după ce a obligat companiile străine să cedeze tehnologie în cadrul unor acorduri de asociere în schimbul accesului pe piața chineză. Deși au existat plângeri, guvernul chinez a negat întotdeauna că a exercitat vreo constrângere.

Acordul privind pirateria informatică, o "glumă

SUA au făcut încercări să țină în frâu pirateria informatică.

În 2015, SUA și China au încheiat un acord prin care s-au angajat să nu efectueze "furturi de proprietate intelectuală, inclusiv secrete comerciale sau alte informații comerciale confidențiale, în scopul obținerii de avantaje”.

Un an mai târziu, Agenția Națională de Securitate a SUA au denunțat încălcarea acordului, deși a recunoscut că numărul tentativelor de piratare a datelor guvernamentale și corporative a scăzut „dramatic”.

Observatorii apreciază însă că impactul general al acordului a fost unul minim. Wang l-a catalogat drept o "glumă" pentru că el nu a fost aplicat.

Spionajul cibernetic chinezesc în SUA a fost „omniprezent” și se extinde la laboratoarele academice. „A avut loc în privința fiecărui aspect al afacerilor occidentale", a declarat el pentru BBC.

Totuși, Lim Tai Wei, de la Universitatea Națională din Singapore, a precizat că nu există „studii definitive și incontestabile" privind amploarea fenomenului.

„Unii cred că a existat o mică atenuare a spionajului cibernetic chinezesc împotriva SUA, dar s-a revenit apoi la nivelul anterior. Alții cred că a eșuat din cauza destrămării relațiilor dintre SUA și China", a spus el.

În prezent, SUA încearcă să blocheze progresul Chinei în industria cheie a semiconductorilor - vitală pentru totul, de la smartphone-uri la arme de război - motivând că utilizarea tehnologiei de către China reprezintă o amenințare la adresa securității sale naționale.

În octombrie, Washingtonul a anunțat controale ale exporturilor, printre cele mai cuprinzătoare de până acum, impunând licențe pentru companiile care exportă cipuri în China folosind instrumente sau software din SUA, indiferent de locul în care acestea au fost fabricate. Totodată, măsurile luate de Washington îi împiedică pe cetățenii americani și pe cei care au drept de muncă în SUA să lucreze pentru anumite companii chineze de cipuri.

SUA depășesc China în bătălia pentru cipuri

Marro apreciază că, deși aceste măsuri vor încetini avansul tehnologic al Chinei, ele vor accelera, totodată, eforturile Chinei de a elimina componentele americane și alte produse străine din lanțurile sale de aprovizionare.

„China încearcă să facă acest lucru de ani de zile, cu un succes discret, dar aceste obiective politice au acum o mai mare urgență ca urmare a recentelor controale americane", a spus el.

Având în vedere că și China își invocă propria securitate națională, pesemne că lupta pentru un avantaj tehnologic între cele mai mari economii ale lumii se va intensifica.

„Prietenii mei din domeniul securității cibernetice îmi spun că, atunci când piratează site-urile chinezești, singura tehnologie valoroasă [pe care o pot găsi acolo] este proprietatea intelectuală americană", a notat Wang.