Unul din zece adulți este dependent de alimente nesănătoase. Practic, consumul de înghețată, chips-uri sau sucuri duce la o creștere rapidă a nivelului de dopamină, care este urmată de o scădere bruscă, de aici și pofta continuă pentru astfel de alimente, asemănătoare cu cea pentru droguri. Informarea, educația și moderația ar putea fi de ajutor pentru a lupta cu această adicție.

Dependența pentru astfel de produse „ține de gust, de senzația pe care ți-o dă acea mâncare, dar are legătură și cu compensarea unor nemulțumiri, frustrări, neîmpliniri pe partea emoțională”, spune psihologul Mariana Mihalache, care consideră că dependența de alimente ultraprocesate poate fi comparată cu cea de tutun, alcool sau droguri, „atât timp cât vorbim de personalități dependente, care au părți ale gândirii, pattern-uri care favorizează adicțiile”.

Mâncarea nesănătoasă creează dependență la fel ca heroina, cocaina sau nicotina, arată un nou studiu.

Deși alimentele precum înghețata, băuturile răcoritoare, dulciurile ultraprocesate sau cerealele au fost legate de afecțiuni precum cancer, suferință psihologică sau chiar moarte prematură, acestea râmân în preferințele tuturor. Motivul: dau dependență. Cel puțin așa arată un studiu recent citat de New York Post.

Crește dopamina

Practic, consumul de înghețată, chips-uri sau biscuiți d uce la o creștere rapidă a nivelului de dopamină , care este urmată de o scădere bruscă, de aici și pofta continuă pentru astfel de alimente, asemănătoare cu cea a persoanelor dependente de alcool sau droguri.

Ashely Gearhardt, profesor la Universitatea din Michigan, cea care a condus studiul, a explicat că au fost luate în calcul criterii precum consumul incontrolabil și excesiv, pofta de mâncare, nerenunțarea la astfel de alimente în ciuda efectelor negative asupra sănătății. „Combinația de carbohidrați rafinați și grăsimi care se găsește adesea în alimentele ultraprocesate pare să avea un efect de dependență asupra sistemelor de recompensă ale creierului, peste oricare dintre macronutrienți în mod izolat, ceea ce poate crește potențialul de dependență al acestor alimente“, subliniază Ashely Gearhardt.

La rândul ei, Keren Rosner, psiholog și psihoterapeut, a explicat de ce este mai mult decât o plăcere consumul unor astfel de alimente.

„Este foarte greu să renunți la aceste alimente, să treci printr-o etapă de detoxifiere , ceea ce arată că este mai mult decât o plăcere”, subliniază psihologul.

Psihoterapeuta Keren Rosner este de acord că este vorba de o dependență psihologică și că alegem aceste alimente pentru „senzația pe care ne-o creează”.

„Ca adult, trebuie să înțelegi de ce ai această nevoie, ce-ți aduce din punct de vedere psihologic, ce beneficiu ai. Îți aduce liniște? Te scapă de anxietate? De teamă, agitație, stres? Trebuie aflat de ce adultul consumă acel aliment și rezolvată problema din spatele consumului de mâncare nesănătoasă”, transmite psihologul și recomandă înlocuirea acestuia cu un obicei sănătos.

Informarea, promovarea și discuția despre această adicție ar putea ajuta, adaugă experta.

Dependența alimentară este legată de produsele nesănătoase, însă nu se știe exact ce anume din ele ne fac să ne fie atât de greu să renunțăm la acestea. Unii experți nu cred că este vorba de un singur ingredient, ci de aditivii din aceste alimente.

Aceste alimente ar trebui să fie însoțite de o avertizare, la fel ca în cazul tutunului, mai ales că se găsesc peste tot, spun experții

Putem combate dependența cu moderație și educație

Însă, nu toți oamenii devin dependenți de alimente nesănătoase, așa cum mulți nu devin dependenți dacă încearcă alcoolul sau tutunul. Moderația este cea care ne ajută să evităm astfel de dependențe. Healthline – un celebru site web american furnizor de informații despre sănătate – recomandă să nu consumăm mai mult de 10-20% de calorii din alimentele procesate.

„Această nevoie de a consuma astfel de alimente ține de obiceiurile pe care le are o persoană, dar și de faptul că această mâncare este la îndemână și este ieftină”, atrage atenția Eduard Adamescu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice.

Aceste alimente „nu sunt otravă precum tutunul, și dacă sunt consumate moderat, nu fac rău, problema rămâne cu abuzul”, arată el.

Specialistul crede că educația alimentară , făcută la școală sau în familie, ne poate ajuta să evităm o astfel de adicție.

„Educația alimentară trebuie făcută încă de când copiii sunt mici, pentru că aceștia preiau obiceiurile părinților”, explică expertul.