Cum sărbătorim corect Floriile. Legătura între tradiţia din popor şi simbolurile biblice. Intrarea ortodoxiei în Săptămâna Patimilor
În duminica dinaintea Paştilor, ortodoxia serbează Floriile, ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, călare pe un mânz de asin. Oamenii l-au întâmpinat cu ramuri de finic (curmal) în mâini, dar Iisus şi-a păstrat smerenia citind în sufletele lor. Ştia că aceia care astăzi îl primesc cu urale, în scurt timp se vor lepăda zgomotos de El. Şi cu toate acestea, Domnul a făcut sacrificiul suprem pentru izbăvirea păcatelor lumii.
Învăţături de Florii
Sărbătoarea Floriilor se mai numeşte sărbătoarea Stâlpărilor, după ramurile de palmier sau finic, cu care a fost întâmpinat Mântuitorul. În trecut, sărbătoarea mai purta numele de „Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la Botez“, cei care nu primiseră încă botezul mergeau la episcop pentru a-i cere să îi creştineze. Tot în acea zi, regii şi împăraţii îşi arătau mărinimia faţă de condamnaţi, de aceea sărbătoarea mai era cunoscută drept „Duminica graţierilor“.
Părintele Eugen Tănăsescu, blogger „Adevărul“, explică semnificaţia acestei sărbători. „Duminica Floriilor este ziua în care cinstim Intrarea Domnului în Ierusalim, cu o săptămână înainte de Învierea Sa, eveniment relatat în toate cele 4 Evanghelii. Denumirea provine de la triumfalismul cu care Hristos a fost întâmpinat, ca un Împărat, de către popor, simbolizat prin ramurile de finic şi hainele aşternute pe cale de către cei prezenţi.
În contrast cu această măreţie, Iisus se smereşte, intrând în cetate călare pe un mânz de asin, care era socotit ca un animal de povară. Prin aceasta, Domnul prefigurează misiunea jugului Său Blând şi smerit: aceea de a Se răstigni pe Cruce pentru toţi. Această bucurie a smereniei şi a Pătimirii pe Cruce va fi starea de spirit a creştinului din toată săptămâna care începe cu Floriile: Săptămâna Patimilor - o săptămână deosebită, cu mai multe slujbe speciale (deniile) şi cu post mai aspru“, arată părintele Tănăsescu.
Icoana stilizata a Floriilor - Intrarea Domnului in Ierusalim Sursa foto Sfanta Evanghelie
Biserica Ortodoxă a rânduit în această zi să fie împărţite credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate, care înseamnă renaşterea naturii sau biruinţa vieţii împotriva morţii. În această zi se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.
„Pentru sărbătoarea Floriilor, Biserica a rânduit dezlegare la peşte, ca şi trupul să se bucure, împreună cu sufletul, de darurile lui Dumnezeu. Atenţie, însă! Este dezlegare pentru cei ce s-au legat până acum cu osteneala Postului Mare, care se şi încheie cu Floriile. Este falsă părerea că «astăzi se mănâncă peşte», ca şi cum ai schimba un aliment cu altul. Bucuria o simt doar cei ce au postit, prin dezlegare. Ceilalţi vor schimba doar meniul“, atrage atenţia duhovnicul.
Simbolul finicului
Intrarea în Ierusalim a Domnului a fost profeţită cu aproximativ 500 de ani înainte, de către Profetul Zaharia, în Vechiul Testament. Acolo Hristos este numit „Împăratul Ierusalimului“ care vine „drept şi biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei“.
Ramurile de finic sau curmal sunt simboluri biblice ale Bisericii, înţeleasă ca o comuniune a drept-credincioşilor. Finicul este şi simbol al înţelepciunii, apărând pe stâlpii Templului iudaic şi fiind folosit în sărbătoarea iudaică a recoltelor, alături de ramurile de salcie.
Intrarea Domnului în Ierusalim Sursa foto Arhiepiscopia Tomisului
„Tocmai de aceea, la noi există tradiţia întâmpinării Floriilor cu ramuri de salcie, ca un echivalent al finicului. Natura participă la lucrarea lui Dumnezeu asupra omului. De aceea este obiceiul ca unii creştini să se însemneze la Botez cu nume de flori, pentru că florile exprimă frumuseţea creaţiei vegetale, aducând aminte de frumuseţea virtuţilor creştine. De Florii se cuvine ca aceştia să se bucure mai intens, dar să nu se aşeze în locul Celui Sărbătorit, deoarece numele este un mijloc de exprimare a identităţii creştine. Aceasta trebuie preţuită, nu ego-ul personal, care ne poate duce la un comportament sălbatic şi mercantil faţă de natură“, ne învaţă părintele Tănăsescu.
Însă sensul Floriilor este dincolo toate aceste simboluri de care ne bucurăm. „Înţelesul cel mai adânc al Floriilor este acela de a ne asuma fiecare dintre noi pătimirile şi Crucea acestei vieţi, asemeni lui Hristos, pentru a ne întâlni cu Învierea. Trebuie să fim atenţi la tendinţa de a fi superficiali în credinţă, aşteptând doar rezultate imediate şi materiale. Din păcate, aşa au crezut mulţi dintre cei ce l-au întâmpinat cu bucurie pe Hristos de Florii, căci câteva zile mai târziu Îl vor lepăda şi vor striga în cor: «Răstigneşte-L»“, arată părintele Eugen Tănăsescu.
Credinţe populare ale românilor, de Florii
Creştinii din Bărăgan păstrează cu sfinţenie o serie de obiceiuri populare la sărbătoarea Floriilor. Intrarea Mântuitorului în Ierusalim este cinstită cu fast în fiecare biserică. Oameniii merg la biserică cu crenguţe de salcie care sunt slujite de preoţi, apoi sunt aşezate la uşi sau la icoană.
„Se spune că e bine să pui salcie la icoană, pentru binele casei, la coteţele păsărilor şi la grajdurile animalelor pentru a le apăra de boli sau să te încingi la brâu pentru a te feri de dureri de spate“, spune Alina Paul, şef secţie Etnografie la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi. Pentru a avea spor, viaţă liniştită şi sănătate, ramurile sfinţite se păstrează peste an în casele credincioşilor, fiind folosite la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii mai obişnuiesc să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte.
Copii în straie populare sărbătoresc Floriile, în procesiune, la Iaşi Foto Mediafax
Colindul Floriilor
În Duminica Floriilor, în comuna Lupşanu din judeţul Călăraşi, copiii merg cu „Floriile“. „Vin Floriile cu soare şi soarele cu Florii!“, cântă ei refrenul colindului în care este exprimată bucuria primăverii şi a trezirii naturii la viaţă. De Florii, fetele aveau propriul ritual de înfrumuseţare. „La sate, pe vremuri, se practicau câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apă cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri din Bărăgan, oamenii nu se spală pe cap în această zi, tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare“, arată etnograful Alina Paul.
La Sălişte, oraş considerat capitala culturală şi spirituală a Mărginimii Sibiului, de Florii se respectă cu stricteţe un obicei moştenit din bătrâni. Preotul împreună cu micuţii din localitate pornesc la pas, de la biserica mare, până la marginea oraşului de unde culeg mlădiţe de salcie. „Apoi, vin cu sălciile în oraş cu alai, cântă pe drum Imnul Floriilor, iar la biserică micuţii sunt omeniţi li se dau colăcei”, explică muzeograful Carmina Maior. Copiilor li se alătură şi corul din localitate, şi cu toţii sunt îmbrăcaţi în straie tradiţionale. “Salcia simbolizează ramurile cu care a fost întâmpinat IIsus, iar duminică această este sfinţită şi apoi dusă şi la celelalte biserici din zonă”, adaugă muzeograful Carmina Maior.
Procesiune de Florii pe străzile Braşovului
Sâmbătă, credincioşii ortodocşi vor putea participa la cea de-al patrulea pelerinaj de Florii, care va începe la ora 16.30, după Vecernia din Sâmbăta lui Lazăr. Locul de întâlnire va fi Piaţa Sfatului, de unde procesiunea va porni pe strada George Bariţiu şi se va încheia la Biserica Sfântul Nicolae din Şchei. La eveniment sunt aşteptaţi mii de credincioşi care vor purta ramuri de salcie de vor fi sfiinţite de preoţi, dar şi candele aprinse. Pe toată durata procesiunii se vor intona cântece bisericeşti.
Ne spălăm sau nu pe cap, de Florii
Sute de ieşeni participă în fiecare an la procesiunile religioasă organizate pe străzile oraşului în ziua de Florii atât de către Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-Catolică. Credincioşii intră în marş cu ramuri de salcie, sfinţite de preoţii care conduc ceremonialul religios. Florile proaspăt înmugurite sunt aşezate ulterior la loc de cinste în casă, de cele mai multe ori lângă icoane, pentru a aduce prosperitate şi noroc. O tradiţie pe care de dispariţie în Moldova face ca unii părinţi să-şi lovească copiii uşor cu ramurile de salcie atunci când se întorc de la slujba de vecernie organizată în duminica Floriilor. Se crede că odraslele vor creşte sănătoase.
Conform unui alt obicei păstrat în zona rurală din Bucovina, fetele îşi fierb busuioc în ajunul Floriilor şi se spală pe cap duminică dimineaţă pentru a-şi spori astfel frumuseţea şi a atrage privirile flăcăilor. În alte zone ale Moldovei se crede, dimpotrivă, că cine se spală pe cap în ziua de Florii are şanse mari să albească.
Ardeal: Bomboane, pomană în Sâmbăta morţilor
În localităţile din Ardeal se obişnuieşte, în sâmbăta Floriilor, să se meargă la mormintele celor dragi şi să le îngrijească, aşa cum se face de Luminaţie în majoritatea regiunilor ţării. Etnologii clujeni Aurel Bodiu şi Ioan Toşa spun că oamenii aranjează mormintele, pun flori, cununi de flori şi ramuri de salcii (tradiţional se numesc „mâţişori“) şi că, în unele zone din Ardeal, după obicei, se merge chiar de joia de dinaintea Floriilor.
„Mai demult, în perioada interbelică, în Ardeal se duceau la morminte şi floricele de porumb care se dădeau pomană de sufletele morţilor. Acum se dau bomboane“, afirmă Aurel Bodiu. El mai zice că oamenii duc crengi de salcie pentru că acestea seamănă cu ramurile de finic, cu care a fost primit Isus în Ierusalim. „Tot în Ardeal avem o poveste care se leagă de legenda salciei. Se spune că Maica Domnului a vrut să facă o cunună din salcii ca să o pună pe capul Mântuitorului în locul cununii de spini. A rugat o salcie să se plece ca să ia câteva crengi, iar după ce a făcut cununa s-a dus la crucea Mântuitorului, dar nu a fost lăsată să treacă. De aceea se spune azi că salcia are crengile plecate“, adaugă Bodiu.
În Oltenia, salcie la cingători
În Oltenia în Duminica Floriilor bărbaţii îşi încing mijlocul cu salcie sfinţită adusă de femeie de la biserică. Se spune că toată familia este ferită de boli şi suferinţe. La poartă sunt agătate ramuri de salcie, la uşi, la ferestre, în staulul oilor, în iesla boiloe, în coteţe, dar şi în două locuri sacre, acolo unde sunt aşezate icoane. Gospodinele trebuie să pregătească cu o seară înainte colacii, iar în Ziua de Florii trebuie să împartă bunătăţile săracilor.
Vremea de Florii, semnul pentru Paşti
Tradiţia spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşti. Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a anunţat că de Florii vor fi înregistrate temperaturi spre 20 grade Celsius în sudul ţării, posibil şi în vest. În celelalte regiuni va fi mai răcoare, existând posibilitatea producerii de precipitaţii. Aceeaşi prognoză este emisă pentru zilele de Paşti, iar meteorologii consideră că tradiţia populară este respectată, şi în acest an. „Avem semnalul că temperaturile de Paşti vor fi precum cele de Florii, cum spune şi tradiţia“, a afirmat Florinela Georgescu, director ANM.
La acest material au mai contribuit: Ramona Găină, Andreea Mitrache, Cezar Pădurariu, Florina Pop, Simona Suciu
Vă mai recomandăm
FOTO Lăzărelul - cea mai frumoasă tradiţie de Sâmbăta Floriilor
Procesiune religioasă de Florii pe străzile Braşovului
Sursa: adevarul.ro
