Conform cercetătorilor chinezi, adoptarea unor obiceiuri simple și echilibrate poate fi cheia pentru a îmbătrâni sănătos , fără boli grave. Mai multe studii evidențiază beneficiile unor practici naturale care nu doar promovează longevitatea , ci contribuie la reducerea declinului cognitiv.

Secretele longevității și îmbătrânirii sănătoase stau în simplitate și echilibru Arhiva Adevărul

Somnul nu este un lux, ci o necesitate biologică esențială. Odihna adecvată nu influențează doar nivelul de energie zilnic, ci și sănătatea pe termen lung. Acest lucru a fost demonstrat într-un studiu recent realizat de Universitatea Medicală Wenzhou (China) și publicat în prestigiosul jurnal BMC Public Health. De asemenea, cercetarea pune accent și pe cinci factori cheie pentru o îmbătrânire sănătoasă.

Importanța somnului pentru o îmbătrânire armonioasă și sănătoasă

Un somn de peste șapte ore pe noapte este asociat cu o longevitate crescută și un proces de îmbătrânire sănătos. Pe de altă parte, atât lipsa somnului , cât și excesul de odihnă pot avea consecințe negative, de la declin cognitiv până la creșterea riscului de mortalitate.

Adevărul este că, în timpul somnului, creierul și corpul îndeplinesc funcții esențiale. Tensiunea arterială, temperatura corpului și secreția hormonală sunt reglate, în timp ce neurotoxinele sunt eliminate din creier, iar celulele deteriorate sunt reparate.

Acest proces întărește, de asemenea, sistemul imunitar și consolidează memoria . Lipsirea corpului de aceste ore esențiale de regenerare poate deteriora atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală, afectând de la reflexe până la capacitatea de a gestiona emoțiile. Conceptul de „îmbătrânire de succes”, definit în studiul menționat anterior, include absența bolilor cronice, o bună condiție fizică și mentală, precum și o funcție cognitivă ridicată.

Cinci factori fundamentali pentru longevitate

Potrivit cercetărilor chinezi, cinci factori cheie determină acest proces: absența bolilor cronice grave, cum ar fi diabetul sau afecțiunile cardiovasculare; păstrarea independenței fizice, evaluată prin capacitatea de a desfășura activități zilnice fără asistență; o funcție cognitivă ridicată; o stare de sănătate mentală pozitivă, lipsită de tulburări depresive; și un angajament activ față de viață, demonstrat prin interacțiuni sociale și participarea la activități comunitare.

Acești factori nu doar că asigură o speranță de viață mai mare, ci și o calitate a vieții superioară, oferind o perspectivă mai demnă asupra procesului de îmbătrânire. Rezultatele studiului arată că doar 13,8% dintre cei 3.300 de participanți au îndeplinit aceste criterii, iar majoritatea dintre aceștia dormeau între șapte și nouă ore în mod regulat. Dincolo de numărul de ore dormite, consistența somnului este esențială.

Tiparele neregulate de somn pot perturba ritmurile circadiene și pot crește riscul de boli cronice. Potrivit cercetătorilor, participanții cu tipare de somn stabile (între șapte și opt ore) au prezentat rezultate mai bune în ceea ce privește sănătatea și longevitatea , comparativ cu cei ale căror tipare variau semnificativ.

Studiul a constatat că dormitul mai puțin de șase ore sau mai mult de nouă ore este asociat cu un risc mai mare de depresie, declin cognitiv și boli cronice. De fapt, somnul excesiv poate reflecta probleme subiacente, cum ar fi apneea de somn sau tulburările metabolice, în timp ce lipsa odihnei reduce capacitatea organismului de a se regenera, compromite sistemul imunitar și crește nivelul de stres.

Somnul insuficient, excesiv sau de slabă calitate afectează memoria

Consolidarea memoriei, una dintre principalele funcții ale somnului, este esențială pentru menținerea cogniției la bătrânețe. Participanții care dormeau regulat șapte ore pe noapte au prezentat o incidență mai redusă a declinului cognitiv comparativ cu cei care aveau tipare de somn neregulate.

Mai mult decât atât, odată cu îmbătrânirea rapidă a populației la nivel global, asigurarea unui somn sănătos a devenit o prioritate pentru sănătatea publică. În China, unde a fost realizat studiul, speranța de viață a crescut semnificativ, însă speranța de viață sănătoasă rămâne în urma acesteia.

O întârziere de aproape nouă ani subliniază necesitatea implementării unor strategii care să promoveze bunăstarea la vârsta înaintată. Mai mult decât atât, somnul nu acționează izolat. Calitatea odihnei depinde și de factori precum alimentația, exercițiile fizice și gestionarea stresului.

Conform studiului, participanții cu obiceiuri sănătoase în aceste domenii aveau o probabilitate mai mare de a dormi corespunzător și, prin urmare, de a îmbătrâni sănătos . Rezultatele studiului sugerează, de asemenea, că promovarea unor tipare de somn sănătoase ar putea reduce impactul bolilor cronice asupra sistemelor de sănătate.