Genetica are rol important în felul în care îmbătrânim, dar și comportamentul și atitudinea noastră au un rol major. A îmbătrâni frumos înseamnă nu numai să fii sănătos din punct de vedere fizic, spune Dr. Theresa Allison, geriatru și profesor de medicină la Universitatea din California.

Astfel, Asociația Americană a Pensionarilor (AARP) a întocmit o listă de verificare pentru persoanele în vârstă de 50 de ani pentru a vedea dacă îmbătrânesc cu grație, pe baza celor mai recente date științifice.

Legături sociale puternice

Vârstnicii sunt persoanele cele mai expuse riscului de singurătate din cauză că locuiesc fără alte persoane, mai lucrează și sunt mai puțin mobili.

Un raport al Academiilor Naționale de Științe, Inginerie și Medicină a constatat că mai mult de o treime dintre adulții cu vârsta de 45 de ani și peste sunt singuri, iar un sfert dintre adulții de 65 de ani și peste sunt izolați social.

Mai multe cercetări asociază singurătatea cu boli precum demența sau depresia, în timp ce persoanele care au sprijin sunt mai fericite, mai sănătoase și trăiesc mai mult.

Aproape 150 de studii confirmă că persoanele cu conexiuni sociale profunde și-au sporit șansele de supraviețuire cu 50%. Astfel, legăturile sociale puternice sunt esențiale pentru o viață lungă.

AARP a sfătuit ca cei care trăiesc singuri să își propună să ia legătura cu cel puțin un prieten sau un membru al familiei în fiecare zi.

Legătura cu oamenii dragi este importantă, mai ales că oamenii care ajung la pensie nu mai au acces la un cerc social gata făcut de colegii de la locul de muncă.

Activitate fizică

Cei care fac exerciții fizice au mai multe șanse să îmbătrânească bine, spune Dr. James Powers, profesor asociat de medicină și geriatru practicant la Vanderbilt University Medical Center, conform sursei citate.

Fie că vorbim de mers pe jos, grădinărit sau plimbat cu bicicleta, acestea sunt activități care mențin sănătoși mușchii, articulațiile și inima.

Și starea de spirit este îmbunătățită de practicarea unui sport. Totodată, scade riscul unor boli cronice precum demență, diabet și boli de inimă, și crește speranța de viață.

Un studiu realizat în 2022 pe mai mult de 5.000 de femei în vârstă a constatat că activitatea fizică a fost legată de un risc mai mic de deces, chiar și în cazul celor care sunt considerate puțin probabil să trăiască mult timp pe baza geneticii lor. Pe de altă parte, sedentarismul a crescut riscul de deces.

AARP a recomandat o jumătate de oră de exerciții fizice cinci zile pe săptămână, dar a precizat că orice activitate fizică poate contribui la a face diferența.

Dieta mediteraneană

Această dietă a fost desemnată de o mulțime de cercetări drept regimul alimentar de referință. Asta pentru că implică în principal legume , fructe, cereale integrale și grăsimi sănătoase.

Un studiu publicat anul trecut a constatat că trecerea de la dieta occidentală normală la cea mediteraneană crește speranța de viață.

Cu cât optați pentru o astfel de dietă mai devreme în viață, cu atât este mai bine. Însă, chiar și persoanele de 60 de ani care adoptă un astfel de regim alimentar ar putea trăi cu opt ani în plus, arată studiul. Mai mult decât atât, oamenii de 80 de ani care urmează dieta meditraneană își vor crește speranța de viață cu trei ani.

Participarea la activități importante

Studiile arată că oamenii care au un scop trăiesc mai mult și au o stare mai bună.

Un studiu publicat în 2019 în JAMA Network Open, realizat pe aproape 7.000 de adulți, a constatat că cei care au obținut cel mai mare punctaj pe o scală care măsoară "scopul vieții" au fost mai puțin predispuși să moară pe parcursul a patru ani decât cei care au obținut un punctaj mai mic.

Specialiștii cred că participarea la activități care contează poate reduce nivelul de stres, diminuând inflamația din organism, care este asociată cu probleme de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare.

"Când mă uit la adulții în vârstă care trăiesc singuri și care duc o viață bogată și plină de sens, aceștia fac lucruri care reflectă valorile și identitățile lor", spune Dr. Allison.

Un somn bun

Cei care dorm cel puțin șapte ore pe noapte îmbătrânesc cu grație. Somnul insuficient crește riscul de a suferi de afecțiuni precum obezitatea, diabetul, depresia, hipertensiunea arterială și bolile de inimă.

De asemenea, cercetările stabilesc o legătură între timpul petrecut dormind și riscul de demență și chiar de deces.

Somnul oferă timp organismului să scape de toxinele din creier și să repare conexiunile neuronale deteriorate.

„Dacă nu dormim suficient, nu avem parte de această reparație. Gândiți-vă la toți antioxidanții buni pe care îi obțineți din legume și fructe. Aceștia nu-și pot face treaba dacă nu dormiți șapte ore.”, a explicat Neuropsihologul Dr. Karen Miller, director senior al Brain Wellness and Lifestyle Program de la Pacific Neuroscience Institute din Santa Monica, California.

Optimismul

Cercetările sugerează că persoanele care au o atitudine mentală pozitivă tind să trăiască mai mult și mai sănătos decât persoanele cu o perspectivă negativă.

Geriatrul John Batsis, profesor asociat în cadrul diviziei de medicină geriatrică de la Școala de Medicină a UNC, a declarat: "Vârsta este doar un număr, dar modul în care vă simțiți în legătură cu ea este atât de important. Am oameni care se simt bătrâni la mijlocul sau la sfârșitul anilor 60.Am alții la sfârșitul anilor 80 care se simt tineri. A avea o perspectivă pozitivă, a avea lucruri pe care să le aștepți cu nerăbdare, favorizează cu adevărat bunăstarea și calitatea vieții”.

De altfel, s-a demonstrat că a fi optimist asupra îmbătrânirii reduce riscul de demență și prelungește durata de viață cu aproximativ șapte ani și jumătate.

Pacienții consecvenți

Persoanele conștiincioase, care țin pasul cu programările la medic , respectă tratamentul și se feresc de obiceiuri dăunătoare, cum ar fi fumatul, trăiesc mai mult.

Un studiu efectuat pe aproape 2.000 de persoane a constatat că persoanele conștiincioase aveau cu 22% mai puține șanse de a avea deficiențe cognitive. Un alt studiu a constatat un risc cu 35 la sută mai mic de deces prematur pentru persoanele conștiincioase.

Un creier sănătos

O cercetare din luna mai arată că pierderea abilităților cognitive ar putea să nu fie inevitabilă la bătrânețe.

În cadrul cercetării, adulți cu vârste cuprinse între 58 și 86 de ani au urmat, timp de trei luni, între trei și cinci cursuri de materii precum spaniolă, desen și compoziție muzicală. La jumătatea studiului, participanții își sporiseră deja capacitatea cerebrală la nivelul unor adulți cu 20-30 de ani mai tineri.

Stimularea creierului reprezintă un antrenament pentru acest organ și ne ajută să îmbătrânim cu grație.