Noua anchetă a DNA în care sunt cercetați Victor Pițurcă și șeful Romarm, Gabriel Țuțu, scoate la iveală modul în care persoane puse în funcții-cheie ar fi profitat de pandemia de COVID-19 pentru a distribui contracte după bunul plac, unele dezavantajoase pentru stat.

Romarm, companie a statului din subordinea Ministerului Economiei, este în centrul unui scandal după ce directorul general, Gabriel Țuțu, a fost pus sub acuzare pentru acordarea unor contracte preferențiale și păguboase pentru stat în timpul pandemiei.

Unul dintre cei cărora le-ar fi fost facilitat accesul la contracte cu statul este Victor Pițurcă, prin firma deținută de fiul fostului selecționer, Alexandru Pițurcă. Toți trei sunt cercetați de DNA şi au fost reţinuţi pentru 24 de ore. Procurorii au cerut arestarea pentru Alexandru Piţurcă şi Gabriel Ţuţu, Victor Piţurcă fiind cercetat sub control judiciar. Atribuţiile şefului Romarm au fost preluate de adjunctul acestuia, Gabriel Ţuţu păstrându-şi, deocamdată, funcţia. Ministerul Economiei a menţionat că nu comentează ancheta DNA.

Contracte pe prietenie

Deşi atenţia publică este centrată pe Victor Piţurcă, personajul principal în noua anchetă a DNA este șeful Romarm, Gabriel Țuțu, cel care ar fi orchestrat întreaga afacere prin care statul ar fi fost prejudiciat cu 8.647.584 lei, potrivit DNA.

Astfel, spun procurorii, pe fondul pandemiei, în intervalul 19 martie 2020-16 septembrie 2021, directorul Romarm ar fi încheiat două contracte cu o asociere de firmă din care făcea partea şi o societate controlată de Victor Piţurcă şi deţinută de fiul acestuia, Alexandru Piţurcă. Contractele vizau achiziţia a şapte utilaje de producere a măştilor de protecţie, acestea dovedindu-se neconforme, conform DNA.

În perioada martie-aprilie 2020, Gabriel Ţuţu ar fi cerut reprezentanţilor firmelor implicate în achiziţii introducerea în circuitul de livrare către Ministerul Apărării a măştilor neconforme a unei societăţi deţinute de un prieten de-ai săi şi plata, fără ca acesta să desfășoare activităţi comerciale, a 40% din profitul rezultat către acesta, sub aparenţa unui contract de consultanţă.

"În schimbul acestor „servicii” suspectul Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul M.Ap.N. și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens. În contextul menționat mai sus, suspectul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei", explică DNA.

După cum reiese din comunicatul DNA, Gabriel Ţuţu s-ar fi lăudat cu influenţa la Ministerul Apărării, unde ministru era actualul premier. Întrebat dacă a avut semnale, în perioada în care conducea MApN, privind astfel de contracte, Nicolae Ciucă a negat, menţionând că cei care încalcă legea trebuie să plătească.

La acel moment, premier era Ludovic Orban, care a avut o abordare similară. "Nu ştiu nimic, eu nu am mai comunicat cu Victor Piţurcă de ani de zile, în perioada guvernării chiar n-am avut nicio comunicare. (..)Eu am spus foarte clar pe acest subiect: oricine a încălcat legea, oricine a încercat să profite de pandemie astfel încât să obţină câştiguri ilegale sau nu a distribuit măşti în conformitate cu standardele de calitate trebuie să fie anchetat şi pedepsit, dacă a încălcat legea. Nu am absolut nicio legătură cu subiectul. (...) Eu v-am spus că din 2018 nu am comunicat cu domnul Piţurcă".

După declararea pandemiei, Romarm a făcut demersuri pentru producţia măstilor în România, prin filiala UPS Dragomireşti, unitate vizitată inclusiv de premierul de la acel moment, Ludovic Orban, dar şi de Nicolae Ciucă, ministru al Apărării, şi de Virgil Popescu, ministrul Economiei de atunci.

Nicolae Ciucă şi Virgil Popescu, la UPS Dragomireşti. Foto: Facebook

Scandalul Unifarm

Ancheta Romarm a fost precedată de o alta care a vizat o companie de stat: Unifarm. În 2020, în contextul pandemiei, Guvernul a desemnat Unifarm, alături de alte instituţii publice, să facă achiziţii de echipamente de protecţie.

Ulterior, DNA a deschis o anchetă privind posibile fapte de corupţie care ar fi fost comise de cel care conducea instituţia, Adrian Ionel. Mai exact, spuneau procurorii, acesta ar fi cerut 760.000 euro de la reprezentanţii unei firme pentru atribuirea unui contract de achiziţie a 250.000 de combinezoane şi a trei milioane de măşti.

DNA acuza că respectivul contract nu a respectat legea achiziţiilor publice din perspectiva negocierilor şi a modului de atribuire, adică fără nicio procedură.

Concret, spuneau aceştia, negocierea ar fi fost dusă de un intermediar, care şi-a recunoscut faptele şi care ar fi cerut firmei care urma să obţină contractul, pentru sine şi pentru funcţionari din Unifarm, 5.810.175 lei, reprezentând un procent de 18% din valoarea totală a contractului, bani din care Ionel Adrian ar fi urmat să primească cei 760.000 euro.

Firma respectivă ar fi livrat un milion de măşti chirurgicale, neconforme cu standardele din contract, precum şi 25.920 de combinezoane din totalul echipamentelor, pentru care Unifarm SA a achitat suma de 2.380.000 lei (reprezentând doar valoarea măştilor), bani consideraţi a fi prejudiciul adus companiei de stat. Totuşi, menţionează DNA, pentru că nu furnizorul nu ar fi achitat niciun ban din cei 18%, şeful Unifarm de la acel moment ar fi reziliat contractual.

Dosarul este în faza de judecată în apel, prima instanţă dispunând 6 ani şi 8 luni de închisoare pentru Ionel Adrian şi 4 ani şi 4 luni de detenţie pentru un alt funcţionar. Trei persoane au făcut acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.