Când a început războiul din Ucraina, elita rusă a intrat într-o stare de șoc. Pe măsură ce Occidentul a impus sancțiuni și interdicții de călătorie, cetățenii bogați și conectați politic erau convinși că s-a terminat cu modul lor de viață. Pierderile pe câmpul de luptă s-au acumulat rapid și mulți au considerat invazia o greșeală catastrofală, se arată într-o analiză a revistei „Foreign Affairs”.

„Rusia pe care o iubim profund a căzut în mâinile idioților”, i-a spus Roman Troțenko, fostul șef al celei mai mari companii de construcții navale din țară, unui alt om de afaceri în cursul unei conversații telefonice scurse din aprilie 2023.

„Ei aderă la ideologiile bizare, învechite din secolul al XIX-lea. Asta nu se poate termina bine. Va fi un dezastru”.

Într-o altă conversație scursă, celebrul producător muzical Iosif Prigojin i-a calificat pe președintele rus Vladimir Putin și pe guvernul său „criminali nenorociți”. Unii dintre oligarhii care se aflau în străinătate în momentul invaziei au refuzat să se întoarcă în Rusia, inclusiv Mihail Fridman, proprietarul celei mai mari bănci private din țară.

Dar asta a fost atunci. La începutul lui 2023, elitele au început să susțină războiul. Un număr mare de muzicieni au început să călătorească pentru a cânta în teritoriile ocupate. În octombrie, Fridman s-a întors la Moscova de la Londra, după ce a decis că viața în Occident sub sancțiuni era insuportabilă și că situația din Rusia era relativ confortabilă. Și nu au apărut înregistrări ale oligarhilor care vorbesc despre război. De fapt, este greu de imaginat astfel de conversații.

Iar asta pentru că elitele ruse au învățat să nu-și mai facă griji în legătură cu conflictul. Au ajuns la concluzia că invazia, chiar dacă nu o susțin pe deplin, este un fapt tolerabil de viață. Drept urmare, șansele ca aceștia să conteste deciziile Kremlinului, întotdeauna mici, s-au evaporat. Și, în loc să dezbată dacă să-l sprijine pe Putin, elitele ruse discută acum o altă problemă: cum s-ar putea termina războiul.

Răspunsurile lor diferă. Unii cred că o victorie mare pe câmpul de luptă i-ar permite lui Putin să revendice o victorie parțială și, prin urmare, să întrerupă războiul. Alții cred că Putin nu se va opri până nu va ajunge la Kiev. Unii sunt convinși că ceea ce contează cu adevărat pentru Putin este confruntarea cu Occidentul, nu victoria în Ucraina și că va ataca un alt stat din Europa, indiferent de ce se întâmplă în conflictul actual. Dar câțiva pesimiști susțin că premisa întrebării în sine este greșită. După cum văd ei, războiul se potrivește intereselor politice ale lui Putin și, așadar, el va continua să lupte până la moarte.

De ce elitele nu mai sunt îngrijorate în privința războiului

Există mai multe motive pentru care elitele ruse s-au reorientat pentru a-l sprijini pe Putin. Unul este că au devenit mai precauți pe măsură ce Moscova reprimă disidența. Un altul, legat de primul, este că ei au înțeles că nu are niciun sens să protestezi. Dar poate cel mai important este că au început să vadă invazia într-o lumină fundamental diferită. Astăzi, ei cred că Rusia învinge. La urma urmei, Moscova obține câștiguri constante, chiar dacă lente, pe câmpul de luptă. Ucraina este epuizată și depășită în materie arme, operând pe fondul unui dezavantaj masiv de artilerie. Iar sprijinul occidental pentru Kiev scade, punând în pericol accesul Ucrainei la provizii militare.

„Este rău să fii proscris ca învingător, dar e mai rău să fii proscris ca învins”, a spus autorului un oligarh rus, care a criticat războiul anterior, dar care acum pare să îl înțeleagă. Oligarhul a spus că totul s-a schimbat în Rusia: atitudinile față de Putin, părerile despre Ucraina și perspectivele asupra Occidentului. „Trebuie să câștigăm acest război”, a spus el. „În caz contrar, nu ne vor lăsa să trăim. Și, desigur, Rusia s-ar prăbuși.”

Odată cu această schimbare de perspectivă, oligarhii discută acum ce condiții din Ucraina ar putea constitui o victorie. Pentru optimiști, orice ofensivă majoră de succes ar fi suficientă. Pentru aceste elite, o astfel de victorie l-ar satisface pe Putin și ar frânge voința Ucrainei de a elibera mai mult teritoriu, chiar dacă nu descurajează țara să apere ceea ce i-a mai rămas. Ei cred că ținta cea mai probabilă a acestui tip de ofensive este Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei.

Cel mai negru scenariu

Un asalt asupra Harkovului ar fi îngrozitor. Orașul, capitala Ucrainei din 1919 până în 1934, a fost un centru vibrant al culturii, științei și educației ucrainene și rusești înainte de începerea războiului. Dacă Rusia încearcă să îl captureze, Harkov va experimenta distrugerea aproape totală a infrastructurii rămase, ceea ce ar duce la o depopulare rapidă, deoarece serviciile esențiale deja limitate ar fi imposibil de susținut. Locuitorii rămași ar trebui să supraviețuiască sub ocupația rusă.

Dar, oricât de înfiorător ar fi acest scenariu, este cea mai puțin teribilă viziune susținută de elita Rusiei. Potrivit unui om de afaceri cu legături strânse cu Kremlinul, Putin nu va fi mulțumit să câștige nord-estul Ucrainei. Singurul rezultat pe care îl va accepta este capturarea Kievului.

Putin nutrește o legătură specială, aproape mistică, cu capitala ucraineană, pe care o consideră leagănul civilizației ruse. Putin are o pasiune deosebită pentru Lavra Kiev-Pecersk, o veche mănăstire ortodoxă în care și-a petrecut aproape tot timpul în timpul ultimei sale vizite oficiale în oraș, în 2013. Lavra este mormântul mai multor sfinți și personalități istorice ruse venerate, inclusiv prim-ministrul imperial rus Piotr Stolipin, pe care Putin îl admira profund. Putin a comandat chiar și o statuie a lui Stolipin, care se află acum lângă Kremlin. Dorința lui de a păstra Lavra poate explica de ce Rusia nu a bombardat puternic Kievul, precum alte orașe ucrainene.

Dacă Rusia lansează o a doua campanie de capturare a capitalei ucrainene, armata și-ar începe probabil ofensiva în Belarus, la fel ca în iarna lui 2022. Probabil că ar presupune, ca și atunci, ca trupele ruse să treacă prin pustiul radioactiv din jurul centralei nucleară de la Cernobîl. Dar mulți din Moscova cred că de data aceasta, cu armata Rusiei întărită și rezervele Ucrainei slăbite, țara lor ar putea câștiga. În viziunea elitelor ruse, ucrainenii sunt pur și simplu prea obosiți pentru a opune o altă apărare tenace.

Nicio rampă de ieșire

Pentru Putin, însă, războiul din Ucraina nu este doar – sau îndeosebi – despre Ucraina. În schimb, apropiații președintelui Rusiei spun că el vede invazia ca pe un singur front într-un conflict cu Occidentul. Asta înseamnă că succesul Rusiei pe câmpul de luptă ar putea să nu fie suficient pentru a-l face pe plac lui Putin. Pentru a-și învinge adevărații dușmani, la Bruxelles și Washington, Putin ar putea simți nevoia să atace un membru NATO.

Potrivit elitelor Rusiei, ținta cea mai probabilă ar fi Estonia sau Letonia: cele două țări baltice cu mari minorități rusești.

Moscova ar urma astfel un manual de familiar. În primul rând, membrii Serviciului Federal de Securitate din Rusia ar determina vorbitorii de limbă rusă dintr-una dintre cele două țări să pretindă că sunt asupriți de un guvern neo-nazist și că au nevoie de ajutorul Kremlinului. Ca răspuns, trupele ruse ar trece granița și prelua controlul asupra municipalităților estice a acestor state, precum orașul Narva, predominant rusofon.

Această confiscare teritorială ar lansa o provocare importantă pentru NATO, o alianță bazată pe principiul că un atac asupra unuia dintre membrii săi este un atac asupra tuturor. Luând Narva, Putin ar testa dacă blocul este cu adevărat dispus să riște un al treilea război mondial pe câteva mile pătrate la granița cu Rusia.

În trecut, elitele ruse au avut o mică dorință de a risca un conflict nuclear. Dar acum mulți dintre ei sunt convinși că NATO nu ar îndrăzni să răspundă. Ei văd Occidentul ca obosit și divizat și, prin urmare, mult mai puțin interesat de o luptă împotriva Rusiei. Ei cred că președintele american Joe Biden și liderii europeni sunt slabi. În acest context, ei cred că NATO nu s-ar angaja în unanimitate pentru a apăra o țară atacată. În schimb, elitele ruse cred că NATO va fi copleșită de atât de multă panică și haos, încât nu ar face mai nimic, distrugând credibilitatea guvernelor occidentale.

Nu toată lumea din Rusia crede că războiul se va termina dacă Trump este ales

O astfel de provocare ar putea fi deosebit de utilă Rusiei în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din SUA. Kremlinul poate crede chiar că o astfel de criză ar submina fatal șansele lui Biden. O urgență în țările baltice în care Biden se poticnește l-ar putea prezenta pe președintele SUA drept slab și incompetent și ar dovedi afirmația fostului președinte american Donald Trump că alianța NATO este învechită.

Putin, desigur, poate încerca să-l slăbească pe Biden fără a ataca țările baltice. Majoritatea surselor autorului cred că Putin ar putea da o lovitură președintelui SUA pur și simplu câștigând mai multe bătălii în Ucraina – și că va încerca să facă exact asta. Kremlinul vrea să-l slăbească pe Biden pentru ca Trump să poată câștiga, având în vedere simpatia vocală a celui din urmă pentru Rusia. Trump, de exemplu, a promis că va pune capăt războiului din Ucraina „în termen de 24 de ore” dacă va fi ales.

Dar nu toată lumea din Rusia crede că războiul se va termina dacă Trump este ales. Unii cred că războiul nu se va încheia în niciun scenariu. După cum a dezvăluit autorului un om de afaceri apropiat de Kremlin, Putin a devenit prea îndrăgostit de război, ceea ce l-a ajutat să mobilizeze societatea, să-i închidă pe unii dizidenți, să-i ucidă pe alții și să-i forțeze pe majoritatea celorlalți să plece din țară. Războiul a unit și elitele, care acum se simt nedorite în Occident și îl văd pe Putin ca singura lor speranță pentru o viață bună. Drept urmare, invazia înseamnă că există mai puțină presiune asupra lui Putin decât oricând.

Noțiunea unui război fără sfârșit în Ucraina îngrozește elita Rusiei, care încă speră că invazia se va încheia. Ei visează să se întoarcă cât mai repede posibil la perioada pașnică din 23 februarie 2022. Dar deocamdată ei tac. Ei nu văd cale de întoarcere, scrie Mikhail Zygar, editorialist Der Spiegel, redactor-șef al canalului de televiziune rus independent TV Rain și autorul cărții „Război și pedeapsă: Putin, Zelenski și calea către invazia Ucrainei de către Rusia”.