Dar, dacă aproape 43.000 de pacienţi eligibili cu boli oncologice în forme avansate ar avea acces la imunoterapii PD-(L)1 ar putea determina în perioada 2021-2025 un beneficiu de peste 16.000 de ani potenţiali de viaţă câştigaţi. Acest beneficiu estimat echivalează cu o supravieţuire cu 17% mai mare decât cea oferită de terapiile clasice, de linie 1 sau 2, pentru un număr de 11 tipuri de cancer, arată studiul Health Impact Projection (HIP), lansat, luni, de InoMed şi MSD România.
În plus, 73% din acest câştig pentru sănătate ar fi în ani de viaţă fără semne de progresie a bolii, iar 81% din beneficiul proiectat ar fi în ani de viaţă ajustaţi pentru calitatea vieţii. Potrivit aceleiaşi surse, s-ar reduce cu 10% spitalizările potenţial necesare pentru complicaţii severe, degrevând pacienţii şi sistemul de spitalicesc cu peste 3.000 de internări.
Analiza mai sus citată modelează beneficiile potenţiale pe sănătate ale imunoterapiilor şi impactul bugetar al creşterii progresive a accesului pacienţilor oncologici la imunoterapie în România. HIP este totodată un instrument util elaborat de experţi, adaptat în 40 de ţări, pentru fundamentarea politicilor publice privind cancerul.
În scenariul modelat în HIP pentru 2021, impactul bugetar suplimentar adus de folosirea imunoterapiei anti-PD-(L)1 se ridică la doar 1,72% din totalul cheltuielilor cu sănătatea şi la 31,5% din cheltuielile cu medicamentele oncologice.
Rata de tratament, sub recomandările europene
Cel de-al doilea proiect de cercetare lansat luni se concentrează pe disparităţile în accesul la tratamentul medicamentos al pacienţilor cu cancer pulmonar cu celule „non-mici” (NSCLC) în 12 ţări din Europa şi a fost realizat de Institute for Health Economics (IHE din Suedia) cu sprijinul MSD România.
Rezultatele studiului arată că procentul pacienţilor cu cancer pulmonar NSCL trataţi (rata de tratament) a crescut de la 34% la 48% între 2015 şi 2019 şi a atins 46% în 2020.
Totuşi, rata de tratament a NSCLC este sub ratele altor ţări europene şi substanţial inferioară ratei ideale de tratament (de circa 80%), care ar putea ar fi atinsă dacă toţi pacienţii eligibili ar fi trataţi conform recomandărilor Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO).
Rata suboptimală de tratament din România este în bună măsură cauzată de traseul deseori alambicat al pacientului ce contribuie la un diagnostic întârziat.
În cei patru ani de la rambursarea în România a imunoterapiei pentru tratamentul cancerului pulmonar NSCLC, procentul pacienţilor trataţi cu imunoterapie a crescut progresiv până la 17% în 2020. Acest procent ar putea fi îmbunătăţit încât să se ajungă la circa 47% pacienţi NSCLC trataţi cu imunoterapie, dacă s-ar ţine cont integral de recomandările ESMO privind imunoterapiile anti-PD-(L)1 aprobate pe plan european.
Rată de mortalitate prematură, peste media UE
„Planul Naţional pentru Combaterea Cancerului prevede optimizarea traseului pacientului cu cancer pulmonar prin definirea unui timp optim obligatoriu pentru formularea diagnosticului complet şi precis, înainte de iniţierea tratamentului, precum şi prin prevederile referitoare la implementarea medicinei personalizate în managementul cancerului pulmonar, în general. Aceste prevederi sunt aliniate cu bunele practici care există deja de ani buni în sisteme de sănătate din Uniunea Europeană şi, odată cu implementarea lor, pacienţii romani vor avea un acces îmbunătăţit la inovaţia exponenţială din cancerul pulmonar non-microcelular”, a declarat dr. Marius Geantă, preşedintele Centrul pentru Inovaţie în Medicină.
Povara cancerului pulmonar se reflectă în cele aproximativ 12.000 de cazuri noi şi 10.000 de decese înregistrate anual în România, circa 85% din această povară fiind dată de cancer pulmonar de tip NSCLC.
În România, boala afectează într-o mai mare măsură persoanele de vârstă activă decât la nivel european, rata mortalităţii premature (41% dintre cei sub 65 de ani) este mai mare faţă de media la nivelul UE27 (30%), iar rata de supravieţuire la 5 ani este de 11% faţă de 15% media europeană.
