Săraci, triști și resemnați. Fără speranță într-un viitor mai bun, pesimiști în ceea ce privește economia țării și nivelul lor de trai. Românii au intrat în 2024 cu așteptări foarte puține, deși suntem în an electoral, iar nivelul de optimism ar trebui să fie unul mai ridicat. Analiștii explică însă că românului i-a ajuns cuțitul la os și nu mai crede în promisiuni

Doar 24,8% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie bună, în timp ce aproape 70% sunt pesimişti în legătură cu viitorul ţării, arată ultimul sondaj INSCOP.

„Pe lângă situația din România, inflația mare, prețurile majorate, nivelul de trai scăzut, avem și o conjunctură internațională care nu îndeamnă la prea mult optimism. Cred că oamenii adună toate astea și se gândesc nu neapărat la ce se întâmplă mâine-poimâine. Prin urmare, chiar dacă îi întrebi cum se așteaptă să trăiască în 2024, ei gândesc în perspectivă. Și perspectivele nu li se par tocmai bune“, a explicat pentru „Adevărul“ sociologul Mircea Kivu.

Cei mai optimişti în legătură cu direcţia ţării sunt votanţii PSD, PNL, cei ai Alianţei Dreapta Unită și persoanele cu venituri foarte mari. La polul opus se află votanţii AUR, „gulerele gri“ şi persoanele cu venituri mici. În rândul acestor categorii de populație se înregistrează procentele cele mai ridicate ale respondenţilor pesimişti.

„Oamenii săraci se tem că vor fi și mai săraci. Nu au motive să creadă că o vor duce mai bine. Cei care au venituri mari, dacă ar pierde ceva, nu ar simți așa cum ar simți un om sărac“, mai precizează sociologul. Cât despre votanții AUR, aceștia sunt pesimiști din principiu, am putea spune. „AUR e un partid de opoziție și e clar că sunt nemulțumiți.“

Economia țării se duce de râpă

În ianuarie 2024, 19,9% dintre români consideră că economia ţării va avea în următoarea perioadă o evoluţie pozitivă, 43,9% dintre respondenţi sunt de părere că economia României va avea în următoarea perioadă o evoluţie negativă, 31,8% consideră că economia va stagna.

„Majoritatea populației este speriată de creșterea prețurilor“, a declarat pentru „Adevărul“ și analistul economic Adrian Negrescu. „Să nu uităm că venim după doi ani de creșteri de prețuri fulminante. 13,8% inflația în 2022, 10% în 2023 și probabil 6% în 2024. Asta, per ansamblu, înseamnă o inflație de peste 30%. Ceea ce s-a tradus într-o scădere puternică a puterii de cumpărare a majorității populației. Este de înțeles, prin urmare, faptul că oamenii se tem de inflație în primul rând, de creștere de prețuri, consideră că economia se duce într-o direcție greșită“, a precizat acesta.

Votanții PSD, persoanele cu studii primare şi persoanele cu venituri mari reprezintă categoriile de populaţie în rândul cărora se înregistrează procentele cele mai ridicate ale respondenţilor care consideră că economia României va avea în următoarea perioadă o evoluţie pozitivă.

Votanţii AUR, cei care au conturi pe Instagram şi TikTok sunt categoriile de populaţie cele mai pesimiste în legătură cu evoluţia din următoarea perioadă a economiei româneşti. Procentele cele mai ridicate ale respondenţilor care sunt de părere că economia românească va stagna în următoarea perioadă se înregistrează în rândul votanţilor Alianţei Dreapta Unită, al persoanelor cu studii superioare şi al persoanelor cu venituri foarte ridicate.

În ceea ce privește nivelul de trai, 37,4% dintre respondenți cred că anul acesta va fi mai bun decât cel de anul trecut, 56% sunt de părere că nivelul lor de trai va fi mai prost anul acesta faţă de anul trecut. Tinerii şi persoanele cu venituri foarte ridicate sunt categoriile cele mai optimiste în ceea ce priveşte evoluţia nivelului lor de trai comparativ cu anul trecut, în timp ce votanţii AUR şi persoanele cu venituri foarte scăzute sunt cei mai pesimişti. „Într-un sondaj Moneycorp dat publicității tot astăzi (n.r. - ieri) se arată că mai mult de jumătate dintre manageri estimează că ne îndreptăm către o recesiune tehnică în primul semestru al acestui an. Urmare a scăderii vânzărilor, accentuării problemelor de finanțare și a creșterii blocajului financiar la nivelul întregii economii. Deci, dacă oamenii de afaceri sunt pesimiști în ceea ce privește evoluția economică, ce să mai vorbim despre oamenii simpli care își numără banii de pe-o zi pe alta?“, se întreabă retoric analistul economic.

An electoral, speranțe deșarte

2024 este an electoral și se anunță unul destul de agitat dacă privim nemulțumirile oamenilor care au tot ieșit în această perioadă la proteste în stradă. Am avut protestul medicilor de familie și din ambulator care a dat roade – cel puțin până în vară veniturile acestora nu vor scădea. Am asistat la protestul medicilor specialiști care au cerut deblocarea posturilor din Sănătate și au obținut-o. Suntem martorii protestelor Sanitas, protestelor agricultorilor, transportatorilor, iar ieri au ieșit în stradă taximetriștii și cei din Romgaz. Dacă tragem linie, observăm că, în general, guvernanții au cam cedat presiunilor, iar acolo unde nu au făcut-o 100%, au venit cu soluții de compromis. Însă, chiar și așa, oamenii au rămas în continuare pesimiști, fără speranță într-un viitor mai bun. „De obicei, nivelul de optimism crește după alegeri, nu înainte“, a precizat Mircea Kivu. „Oamenii se așteaptă ca odată cu instalarea unui nou guvern să se schimbe ceva“. Cât despre perioada de până în alegeri, românii ar putea avea parte doar de firimituri. „Nemulțumiri există și nu au cum să nu se vadă în sondaje. Dar ne putem aștepta în acest an la niște beneficii punctuale. S-ar putea să crească, de exemplu, salariile într-un domeniu unde oamenii sunt mai vocali, dar nu putem vorbi despre ceva generalizat“, mai spune Mircea Kivu.

Pe de altă parte, explică analistul economic Adrian Negrescu „politicienii nu prea mai au din ce să promită pentru că din punct de vedere financiar suntem la fundul sacului. Așa că oamenii au înțeles adevărata realitate economică și văd că de la o lună la alta viața de zi cu zi e tot mai scumpă. Politicienii ne spun că inflația s-a redus în România, dar asta nu înseamnă că avem scăderi de prețuri. Asta înseamnă că prețurile cresc mai puțin decât creșteau în aceeași perioadă a anului trecut. Per ansamblu însă, viața noastră și în special a oamenilor care trăiesc cu salariul minim și a pensionarilor a devenit mai scumpă cu cel puțin 50% față de anul 2020“.

„Cine poate oase roade“

Singura veste bună, dacă o putem numi așa, este faptul că românii, căliți în lupta cu recesiunea, iau singuri taurul de coarne și înfruntă problemele fiecare cum știe mai bine. „Românii au trecut prin numeroase curbe de sacrificiu și nu mai cred în promisiunile politicienilor. Motiv pentru care încearcă să se salveze fiecare cum poate prin diverse metode. Unii și-au luat un job în plus, alții pur și simplu încearcă să strângă și mai mult cureaua. Din păcate, încercând să evite plata taxelor, mulți lucrează la negru“, menționează Negrescu.

E o misiune aproape imposibilă să economisești în 2024 în contextul creșterilor de prețuri. „Fiecare în parte însă ar trebui să ia măsurile care consideră că sunt necesare. Ne-am redus consumul de energie electrică, am ajuns să avem un consum mai mic decât înregistram pe vremea lui Ceaușescu. Avem cel mai mic consum de energie din Uniunea Europeană. Consumul de gaze, de asemenea, a scăzut dramatic în România. Nu mai vorbesc despre vânzările din magazine. Oamenii și-au tăiat din buget. Și vor continua să-și limiteze cheltuielile de bază, să-și amâne o parte din investiții și să aștepte vremuri mai bune“, a mai precizat acesta.

România, cu viteză înainte spre recesiune

Potrivit barometrului Moneycorp privind starea economiei româneşti, țara noastră ar putea intra în recesiune tehnică în prima parte a acestui an. „Oamenii de afaceri privesc cu îngrijorare la perspectivele anului 2024, pe fondul creşterii costurilor operaţionale şi al evoluţiei inflaţiei la un nivel în continuare foarte ridicat“, arată cercetarea derulată în decembrie anul trecut. Aproximativ 58,8% dintre respondenţi sunt convinşi că economia va intra în recesiune, iar 36,6% estimează că acest lucru se va întâmpla în primele şase luni din 2024. Conform studiului, marile provocări sunt legate de creşterea prețurilor la materiale, servicii, creșterea costurilor de transport, majorarea dobânzilor etc. și scăderea vânzărilor pe fondul deprecierii puterii de cumpărare. În topul îngrijorării investitorilor urmează, în ordinea importanţei, accentuarea blocajului financiar, intrarea în insolvenţă/faliment a partenerilor şi efectele crizelor multiple la nivel internaţional, generate de conflictele militare.